Recenta adoptare a Regulamentului 1787, care vizează reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, va aduce costuri substanțiale României. Toate acestea vor fi suportate ulterior de consumatori, fie că sunt casnici sau industriali.

Consecințe profunde pentru sectorul energetic românesc

În iulie 2024, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 1787, menit să reducă emisiile de metan în sectorul energetic. Metanul, un gaz cu efect de seră puternic, are un potențial de încălzire globală de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o durată de 20 de ani. Potrivit Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG) și Asociației „Energia Inteligentă”, acest regulament va avea un impact semnificativ asupra infrastructurii energetice din România, una dintre cele mai vechi din Europa.

Reclamă

Din cele aproximativ 54.000 de sonde realizate în cei 166 de ani de extracție a țițeiului și gazelor naturale, 10.701 sunt active, iar 43.914 sunt inactive. Pe lângă acestea, România are peste 2.200 de instalații tehnologice pentru producția de țiței și gaze. Toate aceste instalații vor trebui să fie evaluate pentru scăpările de metan și, ulterior, să fie reparate sau înlocuite pentru a respecta noile reglementări.

„Ținând seama de numărul mare de instalații din zona de extracție țiței și gaze naturale care ar trebui înlocuite în România, de capacitatea de proiectare, construcții montaj, timpul de obținere a avizelor și autorizațiilor, ar fi necesari cel puțin 10 ani pentru a duce la îndeplinire o astfel de obligație și cheltuieli de miliarde de euro,” se arată în studiul realizat de Asociația „Energia Inteligentă”.

Costuri mari, suportate de consumatori

Aplicarea Regulamentului 1787 va impune costuri substanțiale asupra companiilor din sectorul energetic. Aceste costuri nu vor rămâne însă doar la nivelul companiilor, ci se vor transfera ulterior consumatorilor prin facturi mai mari. Conform estimărilor actuale, după ridicarea plafoanelor de preț din primăvara viitoare, aceste cheltuieli vor conduce la o creștere a facturilor de gaze cu până la 31% față de nivelurile actuale.

„Toate costurile vor fi suportate de companiile din sector, iar acestea se vor transfera ulterior consumatorilor prin facturi,” subliniază Asociația „Energia Inteligentă”. Aceasta situație va pune o presiune semnificativă atât pe consumatorii casnici, cât și pe cei comerciali, care se vor confrunta cu facturi mult mai mari.

Monitorizarea și implementarea reglementărilor

Comisia Europeană va monitoriza situația la nivelul întregului continent începând din 2026, pe baza datelor satelitare și a datelor introduse de mai mulți furnizori și servicii de date certificate. Pentru România, unde infrastructura energetică este veche și numeroasă, acest proces va fi unul complex și costisitor.

Operatorii economici vor trebui să prezinte autorităților programe de reparații și înlocuiri pentru a stopa emisiile de metan. Însă, având în vedere capacitatea limitată de proiectare și construcție montaj, precum și timpul necesar pentru obținerea avizelor și autorizațiilor, implementarea completă a acestor măsuri ar putea dura cel puțin un deceniu.

Cu toate acestea, este esențial ca România să se conformeze noilor reglementări pentru a contribui la reducerea emisiilor de metan și, implicit, la combaterea schimbărilor climatice. În acest context, colaborarea între autorități, companii și consumatori devine vitală pentru a asigura o tranziție cât mai eficientă și mai puțin dureroasă pentru toate părțile implicate.