România obligată să importe energie electrică iarna aceasta – Transelectrica

România se confruntă cu un deficit energetic semnificativ în sezonul rece 2024-2025, conform estimărilor Transelectrica. În niciuna dintre lunile iernii, producția internă de energie electrică nu va fi suficientă pentru a acoperi consumul național, ceea ce va impune importuri constante.

Provocările energetice ale iernii 2024-2025

În contextul pregătirilor pentru iarna 2024-2025, Transelectrica a realizat o analiză detaliată a capacității de producție și a necesarului de consum, incluzând scenarii atât pentru o iarnă normală, cât și pentru una mai aspră. Concluziile sunt îngrijorătoare: România va fi nevoită să importe energie electrică în fiecare lună din perioada noiembrie 2024 – martie 2025.

Transelectrica estimează că producția totală de energie electrică în aceste cinci luni va fi de aproximativ 23,8 TWh, ceea ce se traduce într-o putere medie de 6.582 MW. În scenariul unei ierni normale, consumul este prevăzut să atingă 24,67 TWh, ceea ce va necesita un import de 816 GWh pentru a acoperi decalajul. În scenariul pesimist, consumul ar putea crește la 25,6 TWh, impunând importuri de aproape 1,8 TWh.

„Analizând valorile estimative medii lunare și având în vedere evoluția producției interne de energie electrică din iernile anterioare, se constată că închiderea balanței producție – consum va fi direct influențată de producțiile din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice deosebite (viscol, secetă pedologică, temperaturi extrem de reci etc.), vor există perioade de neacoperire a vârfurilor de consum de energie electrică din producția internă,” arată Transelectrica.

Sursele interne de energie electrică

Producția internă de energie electrică este dominată de câteva surse principale, însă fiecare dintre acestea vine cu propriile limitări. Centralele pe gaze naturale vor fi cele mai importante, contribuind cu 6,05 TWh, urmate îndeaproape de hidrocentrale, cu 6 TWh, și de centrala nucleară, cu 4,53 TWh.

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, prognozele indică o producție de 3,6 TWh din parcurile eoliene și doar 550 GWh din fotovoltaice, inclusiv instalațiile prosumatorilor. „Fotovoltaicele sunt încă într-o fază incipientă de dezvoltare în România și nu pot acoperi un deficit major în sezonul rece,” explică specialiștii.

Desigur, nu trebuie neglijat și aportul centralelor pe cărbune, deși acesta este mult mai redus în comparație cu deceniile trecute. Estimările indică o producție de 2,9 TWh, corespunzătoare unei puteri medii de puțin peste 800 MW. Practic, doar trei grupuri dintre “clasicele” de 330 MW din Oltenia vor fi funcționale la capacitate maximă.

Impactul deficitului energetic

Deficitul de energie electrică și necesitatea importurilor constante nu sunt doar o problemă de echilibru al sistemului energetic, ci și una cu implicații economice și sociale semnificative. Importurile de energie vor crește presiunea asupra bugetului național și ar putea duce la majorări de prețuri pentru consumatori.

În plus, dependența de importuri expune România riscurilor pieței internaționale, unde fluctuațiile prețurilor pot avea consecințe imprevizibile. „În condițiile unei ierni grele, cu temperaturi extrem de scăzute, România se poate confrunta cu o criză energetică majoră dacă sursele de import vor fi insuficiente sau prea costisitoare,” avertizează experții.

Cu toate acestea, există și o mică rază de speranță. În cazul în care iarna va fi mai blândă și consumul de energie va fi mai redus, necesarul de importuri ar putea fi diminuat. Aceasta ar însemna o reducere a presiunii financiare și logistice asupra sistemului energetic național.

Transelectrica subliniază nevoia de măsuri preventive și de investiții în surse de energie regenerabilă și în infrastructura de transport și distribuție a energiei. „Este esențial ca autoritățile să ia în considerare toate scenariile posibile și să pregătească sistemul pentru a face față provocărilor viitoare,” concluzionează raportul.