România se pregătește pentru viitura de pe Dunăre după inundațiile din Budapesta

Apele Române iau măsuri fără precedent pentru a contracara efectele devastatoare ale viiturii care a provocat deja ravagii în Budapesta. Mii de saci cu nisip și alte materiale de intervenție sunt pregătiți pentru a fi transportați în sectorul românesc al fluviului Dunărea. Formațiile de la Apele Române Argeș – Vedea au pregătit deja 1.000 de saci cu nisip, iar alte Administrații Bazinale de Apă au început informarea deținătorilor de lucrări hidrotehnice asupra prognozei hidrologice emise de către INHGA.

Lucrările cu rol de apărare, inclusiv sectoarele de dig de pe fluviul Dunărea, au fost inspectate la pas, iar punctele critice cunoscute au fost verificate și asigurate. În cazul identificării altor puncte de risc, se va interveni în regim de urgență pentru refacerea stabilității digului. De asemenea, zonele destinate montării mirelor hidrometrice la ape mari vor fi inspectate și degajate de vegetație pentru a asigura secțiunile optime de scurgere ale apelor.

În apropiere de orașul Bechet, Apele Române Jiu au detașat utilaje necesare intervenției, inclusiv buldoexcavatoare, excavatoare cu braț de 14 metri și tractoare cu remorcă. Aceste utilaje vor completa materialele din stocul de apărare, care includ saci, hidrobaraje, pompe, generatoare și alte echipamente esențiale.

Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este în creștere, având valoarea de 5100 mc/s, peste media multianuală a lunii septembrie de 3800 mc/s. Viitura prognozată va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie, iar formațiile de intervenție vor fi dublate cu agenți hidrotehnici pentru monitorizarea continuă a digurilor.

Viitura transformă Budapesta într-un spectacol apocaliptic

În capitala Ungariei, Dunărea s-a revărsat acoperind falezele frecventate de turiști, însă acest lucru nu a descurajat curioșii, localnicii și vizitatorii să se apropie de zonele inundate pentru a surprinde imagini unice. Mii de persoane s-au adunat încă de vineri dimineață pentru a vedea viitura, în ciuda dificultăților de acces cauzate de străzile inundate și de barierele de protecție instalate de autorități.

Terasele și clădirile istorice, inclusiv Palatul Parlamentului, sunt înconjurate de apă, iar accesul este restricționat în multe zone. „Este imposibil să mai faci o poză cu Parlamentul de jos, din cauza apei care acoperă complet faleza. O să încercăm să fotografiem de pe celălalt mal. Este o clădire superbă, sperăm ca inundațiile să nu facă pagube mari”, a declarat o turistă din Italia.

Localnicii par să fie mai obișnuiți cu astfel de situații, amintindu-și de inundațiile severe din urmă cu un deceniu. „În urmă cu vreo zece ani a mai fost Dunărea atât de mare, dar nu ne facem griji. S-au luat măsuri, s-au instalat diguri peste tot unde sunt probleme. Orașul este destul de bine apărat, sunt doar unele zone mai joase care sunt afectate. Poate în zonele rurale sunt probleme mai mari”, a spus o localnică.

Prim-ministrul Viktor Orban a subliniat importanța coordonării fără probleme între organizațiile de protecție de stat și municipale, menționând că există un număr mare de voluntari implicați în eforturile de protecție împotriva inundațiilor. „Oamenii par să fie mai calmi decât în timpul inundațiilor din 2013”, a spus Orban, adăugând că numărul profesioniștilor și voluntarilor implicați este impresionant.

România cere ajutor financiar de la Uniunea Europeană

În fața dezastrului provocat de inundațiile recente, România a solicitat sprijin financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro din partea Comisiei Europene. Discuțiile oficiale dintre Guvernul României și Comisia Europeană, prin intermediul cabinetului președintei Ursula von der Leyen, au început deja, iar procedurile de acordare a fondurilor sunt în desfășurare.

Fondurile vor fi utilizate pentru refacerea infrastructurii afectate, inclusiv drumuri, poduri și rețele de electricitate și apă, în special în zonele rurale. Inundațiile recente au provocat daune semnificative atât infrastructurii, cât și locuințelor din zeci de localități. Procedurile implică prezentarea unui plan detaliat de reconstrucție și gestionare a resurselor, precum și o evaluare oficială a pagubelor.

Județele Moldovei au fost printre cele mai grav afectate, cu zeci de mii de oameni care și-au pierdut casele, recoltele și animalele. Fondurile europene vor fi direcționate și către programe de sprijin social pentru familiile afectate, asigurând adăposturi temporare, alimente și alte necesități de bază.

Viitura de pe Dunăre reprezintă un test crucial pentru capacitatea României de a face față unor dezastre naturale de amploare și de a proteja viețile și bunurile cetățenilor săi. Autoritățile sunt în alertă maximă și pregătite să intervină pentru a minimiza impactul acestei calamități.