Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor, obținând aproximativ 22% din voturi, conform datelor exit-poll și a numărării voturilor până la momentul redactării articolului.

Acest rezultat a captat atenția întregii scene politice, fiind văzut ca un semnal clar al nemulțumirii alegătorilor față de partidele tradiționale.

Declarațiile lui Călin Georgescu după afișarea exit-pollurilor

La scurt timp după închiderea urnelor, Călin Georgescu a oferit primele declarații, mulțumind susținătorilor săi și subliniind semnificația votului: „Mulțumesc poporului român pentru efort, sacrificiu și responsabilitate.

Această zi reprezintă o trezire a conștiinței naționale. Votul de astăzi nu a fost doar o alegere electorală, ci un strigăt pentru pace și un semnal clar că românii nu mai acceptă să fie umiliți și apăsați. Este timpul să reconstruim România pe baze morale și sociale solide.”

Născut pe 26 martie 1962, în București, Călin Georgescu este absolvent al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu”, cu un doctorat în pedologie.

El și-a construit o carieră impresionantă în domeniul mediului și dezvoltării durabile, contribuind la elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României și ocupând funcții internaționale, printre care cele din cadrul ONU și al Clubului de la Roma.

În ciuda acestui profil academic și profesional solid, declarațiile sale au generat controverse. Georgescu a criticat poziția României față de NATO și Uniunea Europeană, declarând că România trebuie să adopte o poziție mai independentă.

Aceste declarații au fost interpretate ca proruse, stârnind reacții vehemente din partea susținătorilor apartenenței României la structurile occidentale.

Una dintre cele mai controversate teme din campania sa este legată de viziunea asupra unor figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu. Georgescu i-a descris ca eroi naționali, o poziție care a atras critici dure din partea comunității evreiești și a societății civile.

Afirmațiile sale despre evenimente precum asasinarea lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu, pe care le-a catalogat drept „mistificări istorice”, au dus la deschiderea unui dosar penal pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid și crime de război.

Călin Georgescu și-a anunțat candidatura independentă în octombrie 2024, susținând că desfășoară „singura campanie fără finanțare”, cu materiale și promovări online realizate voluntar de susținători.

Biroul Electoral Central (BEC) a dispus eliminarea acestora din mediul online, pe motiv că nu respectă legislația electorală privind utilizarea codului de identificare al mandatarului financiar.

„Decizia BEC reprezintă o încercare de intimidare,” a declarat Georgescu, adăugând că refuzul său de a folosi un cod de identificare este o poziție de principiu: „Numele meu este Călin Georgescu, și acesta este singurul cod pe care îl recunosc.”

Conform unui sondaj Verifield realizat în perioada 20-21 noiembrie, Călin Georgescu se află pe locul 4 în preferințele electorale, cu 10,6% din intențiile de vot, o creștere semnificativă față de sondajele anterioare.

Clasamentul este condus de Marcel Ciolacu (PSD) cu 24,5%, urmat de Elena Lasconi (USR) și George Simion (AUR), fiecare cu câte 19%.

Mesajul lui Georgescu către electorat este unul puternic anti-sistem, criticând atât politicile interne, cât și marile organizații internaționale. El susține că România ar trebui să prioritizeze suveranitatea națională și să se distanțeze de „agenda globalistă”.

Criticii îl acuză că promovează o agendă extremistă și că își atrage susținători prin mesaje populiste și teze conspiraționiste, în timp ce susținătorii săi văd în el un lider vizionar.