Povestea denumirii stațiilor de metrou din București și singurul peron la suprafață din Capitală

Transportul subteran din București, care se întinde pe aproximativ 70 de kilometri, are o poveste interesantă legată de denumirea stațiilor.

Originea numelor stațiilor de metrou

În trecut, stațiile-capăt de linie, precum Semănătoarea și Timpuri Noi, au primit numele după fabricile care funcționau în zona respectivă. Cu timpul, unele denumiri au fost schimbate pentru a se adapta la realitatea orașului.

„Denumirile actuale provin de la ingineri renumiţi sau de la principalele străzi cu care se intersectează liniile de metrou din acea regiune.”

Astfel, Armata Poporului a devenit Lujerului, staţia Industriilor este acum Preciziei, iar Depoul IMGB a devenit Berceni. Alte schimbări de nume au inclus IMGB, care s-a schimbat în Dimitrie Leonida, Laromet transformat în Laminorului, Policolor redenumit Nicolae Teclu, și Linia de Centură, care acum poartă numele lui Anghel Saligny.

Berceni, singura stație cu peron la suprafață

Stația de metrou Berceni, anterior cunoscută drept Depoul I.M.G.B., este singura stație cu metrou la suprafață. Aceasta se găsește în extremitatea sudică a orașului, aproape de localitatea cu același nume. Un alt fapt interesant este că stația de metrou Tudor Arghezi este singura stație supraterană de metrou edificată pe două etaje. Aceasta a costat aproximativ 50 de milioane de euro, fiind realizată cu fonduri nerambursabile. Stația are o suprafață de peste 15.000 de metri pătrați și se află între stația Berceni și Șoseaua de Centură, având un traseu cu o lungime totală de 1,6 kilometri.