Simbolistica aprinderii lumanarilor la morminte si legatura cu traditiile stravechi

Aprinderea lumânărilor la morminte este un gest cu o încărcătură profundă, având rădăcini în credințele religioase și obiceiurile străvechi. Creștinii fac acest gest în memoria celor dragi, dar semnificația acestuia este cunoscută de puțini.

Semnificatia aprinderii lumânărilor

Lumânările sunt aprinse la mormintele celor dragi într-un gest de respect și amintire. Este important să știm când și de ce o facem. Lumânările ar trebui aprinse ori de câte ori mergem la biserică, chiar și fără a participa la slujbă, și să le avem atunci când vizităm mormintele celor plecați. În plus, este esențial să menținem locurile de veci curate. Lumânările trebuie aprinse și la sâmbetele moșilor, parastase, Înălțarea Domnului, marile sărbători ale sfinților și la Praznicul Maicii Domnului, pe 21 noiembrie.

Semnificatia spirituala a lumânării

Flacăra mică a lumânării reflectă o fărâmă din „lumina lumii” adusă de Hristos, simbolizând lumina divină care pătrunde în viețile creștinilor. Această lumânare ne luminează drumul spiritual, fiind un semn al credinței și al prezenței lui Dumnezeu în viața noastră, oferind speranță și călăuzire într-o lume adesea marcată de întuneric.

Există dovezi că încă din secolul al II-lea, preoții creștini aprindeau lumânări și le aduceau în mijlocul enoriașilor, marcând astfel începutul slujbelor și rugăciunilor. În fiecare an, printr-un miracol divin, lumina sacră coboară din ceruri și aprinde candela de la Ierusalim. Din acest foc sfânt, lumina se răspândește către toate bisericile creștine în noaptea Învierii, marcând momentul în care Iisus a înviat din morți. Atât ortodocșii, cât și catolicii aprind lumânări în biserică, lângă icoanele din fața altarului, dar și în lumânărarul aflat în curtea lăcașurilor de cult, dedicat celor vii și celor adormiți. În mod special, ortodocșii au obiceiul de a aprinde lumânări atunci când dau de pomană, un gest profund legat de tradițiile de ajutorare a sufletelor celor plecați.