Ilie Bolojan despre pensiile speciale. “Nu ne mai putem pensiona magistraţii la 47, la 50 de ani…”

Președintele interimar Ilie Bolojan susține că magistrații nu ar trebui să se retragă din activitate la vârste atât de mici, precum 47 sau 50 de ani, întrucât tocmai atunci ating apogeul profesional.

El a precizat că această problemă nu ține doar de valorile mari ale pensiilor, ci și de calitatea actului de justiție, care are de suferit din lipsa de experiență acumulată în instanțe.

Vârsta minimă de pensionare va crește treptat până în 2045

„Eu, fără niciun fel de tentă populistă, am spus-o încă de anul trecut: nu ne mai putem pensiona magistraţii la 47, la 50 de ani, când sunt la maturitatea vârstei profesionale şi după care ar putea să fie într-adevăr valorificată această experienţă în serviciul public”, a declarat Bolojan într-un podcast.

Acesta a explicat că, dincolo de aspectul financiar, există o problemă mai profundă în sistemul judiciar: lipsa de stabilitate și de încredere cauzată de decizii neunitare.

“Nu e doar o problemă de faptul că nivelul unei pensii nu este justificat cu anii de muncă, e o problemă de calitate şi de încredere în sistemul de justiţie, pentru că, cu cât ai sentinţe mai de calitate, mai predictibile, care respectă speţele – în speţe identice, la instanţe diferite să ai aceleaşi sentinţe – asta înseamnă că ai predictibilitate. Şi va scădea mult numărul de procese”, a mai spus Bolojan.

Bolojan a făcut diferența între modificarea valorii pensiei și schimbarea vârstei de pensionare, subliniind că sunt două lucruri diferite care trebuie tratate separat.

„Una este să lucrezi la valoarea pensiei şi alta este să lucrezi la vârsta de pensionare. Sunt aspecte diferite, sunt aspecte pur şi simplu de normalitate”, a completat el.

Marți, în Parlament a fost depus un nou proiect de lege privind pensiile magistraților. Inițiativa aparține liderilor coaliției de guvernare și propune o creștere treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, care ar urma să fie atinsă complet în anul 2045.

Potrivit proiectului, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul juridic de specialitate, vor putea ieși la pensie dacă au cel puțin 25 de ani vechime în aceste funcții și au împlinit vârsta minimă de 48 de ani.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis că modificarea legii pensiilor speciale este esențială pentru ca România să nu piardă fonduri europene importante. Conform declarațiilor sale, neîndeplinirea reformei ar putea duce la pierderea a 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

“România nu își poate permite să piardă 230 de milioane de euro din PNRR! De aceea, astăzi am depus la Parlament, împreună cu Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, un proiect de modificare a Legii pensiilor speciale”, a transmis premierul.

Acesta a subliniat că noile reguli vor reduce inechitățile din sistemul de pensii și vor aduce o aliniere a magistraților la normele generale de pensionare. Potrivit lui Ciolacu, măsurile îi vizează doar pe cei care urmează să intre în sistem, nu și pe cei care sunt deja pensionați sau aproape de pensionare.

Șeful Executivului a adăugat că viitorii magistrați se vor pensiona la vârsta de 65 de ani, iar calculul pensiei va fi făcut în funcție de baza de contributivitate, nu doar pe statutul special al funcției.

“Sunt încrezător că președintele Crin Antonescu va promulga această lege”, a adăugat Marcel Ciolacu, exprimându-și sprijinul pentru candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale.

Proiectul vine în contextul presiunilor din partea Uniunii Europene, dar și al nemulțumirilor interne privind diferențele dintre pensiile speciale și cele obișnuite. Inițiatorii proiectului afirmă că noile măsuri vor aduce mai multă echitate, fără a afecta independența sistemului judiciar.