Cine a fost judecatoarea care si-a pus capat zilelor. De la Campioana Mondiala la Judecator Respectat

Georgeta Ciungan, judecătoare la Tribunalul Bihor, a fost găsită fără viață pe 12 mai 2025, în locuința sa din comuna Nojorid, județul Bihor.

Potrivit primelor informații, ar fi vorba despre un caz de sinucidere, trupul fiind descoperit spânzurat. În trecut, aceasta fusese internată din cauza depresiei și își exprimase adesea colegilor îngrijorarea față de stresul de la locul de muncă și volumul ridicat de dosare pe care le avea în lucru.

De la atletism de performanță la funcția de judecător

Înainte de a ajunge în magistratură, Georgeta Ciungan a avut o carieră sportivă impresionantă. A început cu gimnastică acrobatică de la vârsta de șase ani, însă în 1986 s-a orientat către atletism. A fost legitimată la CSU Galați și s-a remarcat rapid, ajungând să facă parte din loturile naționale, mondiale și olimpice ale României.

În 1992, la Campionatul Mondial de Juniori desfășurat la Seul, a cucerit medalia de aur la proba de 400 de metri garduri, dar și în cadrul ștafetei de 4×400 metri. În 1999, a obținut și titlul de vicecampioană europeană la Cupa Europei.

După retragerea din sportul de performanță, și-a îndreptat atenția spre domeniul juridic. În 2008, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității George Barițiu din Brașov. Patru ani mai târziu, în 2012, a fost admisă pe primul loc la Institutul Național al Magistraturii, instituție pe care a absolvit-o în 2015.

A devenit judecător stagiar la Judecătoria Focșani, iar în 2018 a ajuns la Tribunalul Bihor, unde a fost numită președinte al Secției Penale.

În cadrul Tribunalului Bihor, Georgeta Ciungan a gestionat dosare complexe și sensibile. A fost implicată, printre altele, în dosarul de corupție legat de Universitatea din Oradea și într-un caz privind accesul ilegal la bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne.

Cei care au lucrat cu ea o descriu ca fiind un magistrat riguros, cu o atitudine profesionistă și imparțială, în ciuda presiunii ridicate și a volumului de muncă considerabil.

Decesul judecătoarei a avut loc cu doar câteva zile înainte de pronunțarea sentinței în două dosare importante pe care le avea în lucru. Acest context a accentuat și mai mult tensiunea resimțită în rândul colegilor ei de breaslă, mulți dintre aceștia fiind profund marcați de tragedie.

Georgeta Ciungan obișnuia să vorbească deschis cu colegii despre starea ei psihică și despre presiunea constantă din instanță. Fusese internată la începutul anului 2025 din cauza depresiei, iar problemele de sănătate mintală erau cunoscute în cercul apropiat.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat oficial în care a exprimat regretul profund față de pierderea suferită și a transmis condoleanțe familiei și colegilor:

„Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă profundul regret față de trecerea în neființă a doamnei judecător Georgeta Ciungan și transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate.”

De asemenea, Tribunalul Bihor a reacționat public:

„Colectivul Tribunalului Bihor este profund îndurerat de vestea trecerii în neființă a colegei noastre, doamna judecător Georgeta Ciungan. A fost un magistrat dedicat, un om deosebit și un coleg exemplar. Gândurile noastre se îndreaptă către familia sa în aceste momente de grea încercare.”

Reacțiile din sistemul juridic au adus în prim-plan problema lipsei unui sprijin real pentru magistrații care se confruntă cu stres prelungit și dificultăți emoționale. Tragedia a scos la iveală o realitate ignorată de multe ori: presiunea uriașă din interiorul sistemului judiciar, în special în cazul celor care instrumentează dosare de corupție sau cauze sensibile.

În absența unui suport psihologic eficient, riscurile pentru sănătatea mintală a judecătorilor devin din ce în ce mai evidente.

Georgeta Ciungan rămâne în amintirea celor care au cunoscut-o nu doar ca o fostă campioană mondială la atletism sau ca un magistrat dedicat, ci și ca o persoană care și-a dus lupta personală în tăcere, în spatele ușilor închise ale unei profesii pline de responsabilități.

Traseul ei de viață, de la performanța sportivă la rigoarea magistraturii, a fost marcat de ambiție, disciplină și efort, dar și de o povară emoțională greu de dus, care, în cele din urmă, a avut un final tragic.