Un milion de pensionari riscă să rămână fără pensie. Cand s-ar putea întâmpla

Un milion de pensionari din România se află în pericol să rămână fără pensie în următorii ani, potrivit specialiștilor care trag un semnal de alarmă în legătură cu sustenabilitatea sistemului public. Problemele sunt generate de deficitele bugetare tot mai mari și de valul masiv de persoane care urmează să iasă la pensie până în 2030.

În același timp, se anunță că mulți români nu vor primi pensii pe măsura contribuțiilor lor, în condițiile în care speranța de viață rămâne scăzută, iar fondurile sunt insuficiente.

Aproximativ un milion de pensionari din Românii riscă să rămână fără venituri în perioada următoare.

În jur de 1,6 milioane de persoane urmează să intre în sistemul de pensii publice în următorii ani, iar această cifră pune o presiune imensă pe buget. Este vorba în special despre așa-numiții „decreței” – generația născută între 1967 și 1969, în urma interzicerii avorturilor în perioada regimului Ceaușescu. Atunci s-au născut aproximativ 1,4 milioane de români care urmează, în scurt timp, să devină pensionari.

Conform calculelor, dacă bugetul actual al pensiilor rămâne neschimbat, până în 2030 există riscul ca un milion dintre acești pensionari să nu mai primească niciun venit. La acest moment, în România sunt înregistrați circa 5 milioane de pensionari. După pensionarea decrețeilor, numărul total al beneficiarilor ar putea depăși 6,5 milioane, iar sistemul nu este pregătit pentru un asemenea salt.

Înainte de recalcularea pensiilor din luna septembrie 2024, guvernul avea nevoie de 13,7 miliarde de lei pentru plata acestora. Începând cu 1 septembrie, suma necesară a crescut cu 2,5 miliarde de lei lunar, potrivit unei analize realizate de newsweek.ro.

Pe lângă aceste cifre îngrijorătoare, experții atrag atenția și asupra faptului că românii vor fi forțați să muncească mai mult pentru a beneficia de pensie.

Andreea Nică, vicepreședintele CFA România, explică faptul că deficitul bugetar s-a agravat din cauza recalculării pensiilor, dar și a salariilor din sectorul bugetar, care au crescut fără să existe o sursă clară de finanțare.

„Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bazată pe salarii care au crescut mai lent”, a declarat Andreea Nică.

Un alt factor care contribuie la criza fondurilor este numărul mare de români plătiți cu salariul minim. Aceștia plătesc contribuții mici la sistemul public, ceea ce înseamnă și venituri reduse la bugetul de pensii.

„Avem peste un milion de români care câștigă salariul minim pe economie și, bineînțeles, contribuțiile lor, impozitele pe care le plătesc, sunt la nivelul acesta. Așa că este bine că avem pensii care au crescut, este însă complicat pentru că o mare parte din deficit poate fi explicată prin această creștere de pensii și de salarii în sectorul bugetar”, a menționat vicepreședintele CFA România.

Un studiu realizat de CFA România scoate la iveală o realitate cruntă: românii care nu apucă să trăiască până la 74 de ani nu recuperează banii pe care i-au contribuit la sistemul public de pensii. În acest context, Andreea Nică avertizează că, în lipsa unor măsuri clare, în două decenii nu vor mai exista pensii dacă populația nu va fi motivată să lucreze mai mult.

„În aproximativ 20 de ani, pensionarii nu vor mai avea pensii în niciun fel dacă nu vor fi încurajați să lucreze mai mult”, a subliniat aceasta.

România se confruntă astfel cu un cerc vicios: creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul bugetar adâncește deficitul, în timp ce veniturile din contribuții rămân scăzute. Iar fără ajustări serioase, sistemul public de pensii riscă să cedeze sub presiunea unui val uriaș de noi pensionari.