Delicatese de lux de astăzi, alimentația de bază a țăranilor din secolul XVII

În secolul XVII, alimentația țăranilor români prezenta un contrast puternic față de opțiunile alimentare de astăzi. Cu toate acestea, meniul lor era diversificat și bazat pe produse din propria gospodărie. Astfel, felurile de mâncare pe care le puneau pe masă erau făcute din ingrediente naturale, adesea gătite zilnic.

Produsul de bază: mămăliga

Unul dintre produsele de bază de pe mesele țăranilor era mămăliga. Aceasta era ușor de preparat, sățioasă și însoțea aproape fiecare preparat. Popularitatea mămăligii nu se datora doar gustului, ci și faptului că era accesibilă din punct de vedere economic.

În secolul XVII, porumbul a început să fie din ce în ce mai cultivat de către țărani. Datorită costului redus, a început să înlocuiască grâul, iar gospodinele au început să facă mai multă mămăligă decât pâine. Mămăliga era consumată cu aproape orice, dar printre combinațiile preferate se număra cea cu smântână de casă. Pentru mulți dintre ei, diminețile începeau cu o bucată de mămăligă și un ou ochi.

Mămăliga în timpul postului

Țăranii respectau foarte mult zilele de post, astfel că și alimentația lor se schimba în aceste perioade. Dacă era post, țăranii mâncau mămăligă cu murături, cu tocănițe de legume sau cu usturoi pisat cu sare și apă.

Nu doar mămăliga era populară în rândul țăranilor, ci și ciorbele, în special cele de fasole, ștevie sau linte. De pe mesele lor nu lipseau nici varza murată, peștele afumat, supa acrită cu afumătură, zacusca sau diverse legume conservate, făcute în casă.

Într-un mod ironic, multe dintre aceste alimente de bază de pe mesele țăranilor din secolul XVII au ajuns să fie considerate astăzi delicatese de lux și fac parte din meniul multor restaurante de prestigiu.