Legea controversată atacată la CCR de Nicușor Dan, după ce AUR, POT și SOS au cerut să nu fie promulgată. Care este motivul

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare în care contestă legalitatea unei legi votate recent de Parlament. Legea respectivă aduce modificări importante în ceea ce privește sancționarea promovării ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.

Actul normativ a fost aprobat de Legislativ pe 11 iulie 2025 și presupune pedepse mai dure pentru faptele legate de simboluri, organizații sau materiale de acest tip.

Partidele AUR, POT și SOS s-au poziționat împotriva legii

Partidele AUR, POT și SOS s-au poziționat anterior împotriva acestei legi, considerând că este „periculoasă și subiectivă”

În documentul trimis Curții Constituționale, șeful statului semnalează că termenii-cheie din textul de lege, precum „legionar”, „fascist” sau „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, nu sunt definiți în mod clar. Potrivit Administrației Prezidențiale, formulările din actul normativ sunt vagi și pot da naștere la interpretări arbitrare. Nicușor Dan a invocat articolul 1 al sesizării pentru a atrage atenția asupra confuziei dintre noțiunea de „legionar” și cea de „Mișcare Legionară”, care este singura definită expres în Ordonanța de urgență nr. 31/2002.

„Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege, însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici”

Administrația Prezidențială a mai subliniat că legea în discuție poate agrava tensiunile sociale într-un moment în care încrederea publică în instituții este deja afectată. În acest sens, președintele a atras atenția că orice intervenție legislativă în domenii sensibile trebuie să fie atent calibrată pentru a nu produce efecte contrare celor intenționate.

În același context, președintele Nicușor Dan a subliniat că măsurile pentru prevenirea și combaterea incitării la ură și xenofobie trebuie să fie aplicate într-o manieră echilibrată, respectând cu strictețe prevederile constituționale. De asemenea, el a menționat că măsurile nu trebuie să contribuie la creșterea tensiunii sociale, ci să asigure un cadru legal clar și bine definit. În opinia sa, o lege ambiguu formulată poate conduce la o aplicare incorectă sau discriminatorie a sancțiunilor, având un efect negativ asupra coeziunii sociale.

Controversele legate de această lege au apărut încă din momentul dezbaterii sale în Parlament. Deși actul normativ a fost susținut de unii membri ai Legislativului ca fiind un pas necesar în combaterea extremismului, partidele AUR, POT și SOS au criticat-o vehement. Acestea au acuzat legea de subiectivism și de pericole legate de interpretarea sa. Potrivit reprezentanților acestor partide, măsurile propuse pot fi folosite abuziv pentru a limita libertatea de exprimare și pentru a aplica sancțiuni într-un mod nejustificat.

„Legea este periculoasă și subiectivă”, au declarat reprezentanții AUR, POT și SOS, subliniind faptul că nu există o delimitare clară între ce constituie „incitarea la ură” și ce reprezintă o exprimare legitimă a opiniilor. Criticile acestora sunt concentrate pe posibilele abuzuri ale autorităților care ar putea interveni în activitățile politice sau culturale ale cetățenilor.

În ciuda acestor controverse, legea a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iulie și se află acum pe cale de a fi promulgată de președintele României, urmând să intre în vigoare în curând, dacă va trece cu succes și testul Curții Constituționale.

Va fi interesant de urmărit cum va reacționa Curtea Constituțională în acest caz, având în vedere complexitatea chestiunilor juridice și sociale ridicate de legea în cauză.