A venit rândul asistaților social! Bolojan taie în carne vie perioada de acordare a ajutorului de șomaj. Cât vei mai putea sta fără serviciu, „pe social”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat reducerea la jumătate a perioadei în care șomerii pot primi ajutor de la stat, într-o nouă etapă de tăiere a cheltuielilor bugetare. Astfel, dacă până acum indemnizația era acordată timp de 12 luni, în scurt timp aceasta ar putea fi limitată la doar 6 luni.

„Trebuie să încurajăm munca reală, nu asistarea perpetuă!”

, a declarat Bolojan, susținând că România nu mai poate susține un sistem în care milioane de persoane beneficiază fără să contribuie.

Gata cu „traiul pe social”?

Printre măsurile prezentate de premier se numără reducerea perioadei în care se acordă șomajul, înăsprirea criteriilor pentru pensionare și o mai mare rigurozitate la acordarea certificatelor medicale. Scopul, spune Bolojan, este revenirea forței de muncă active în economie.

„Sănătatea nu poate fi plătită de 6 milioane pentru 16 milioane de beneficiari. Nici economia nu mai ține pasul cu atâția asistați”

, a avertizat acesta.

În prezent, ajutorul de șomaj este acordat doar celor care au contribuit cel puțin un an la sistemul de asigurări sociale. Valoarea lunară a indemnizației este de 495 de lei, pentru cel mult 12 luni. Dacă planul Guvernului va fi implementat, durata va fi redusă la 6 luni, iar numărul beneficiarilor ar putea scădea și mai mult.

Potrivit datelor din mai 2025, în România erau înregistrați 254.594 de șomeri, însă doar 51.563 primeau efectiv ajutor de la stat. Restul figurau în sistem fără a primi bani, neavând îndeplinite toate condițiile.

Bolojan a detaliat planul guvernului într-o declarație consemnată de G4Media:

„Orice guvern trebuie să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piață muncii printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, limitarea posibilității de a-ți obține diferite certificate foarte ușor care să-ți genereze niște venituri, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni.

Un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulți români în economia reală, pentru că, exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm muncă, dar muncă reală”

Această modificare se alătură altor inițiative din pachetul de reducere a risipei: eliminarea sporurilor excesive pentru bugetari, renegocierea chiriilor instituțiilor publice și tăierea ajutoarelor sociale acordate prea ușor.

La finalul lunii iunie 2025, în România erau înregistrați 252.146 de șomeri, potrivit celor mai recente date de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Rata șomajului la nivel național era de 3,16%, ușor mai scăzută decât în luna anterioară. Dintre aceștia, doar 50.533 de persoane beneficiau de indemnizația de șomaj. Ceilalți, peste 200.000, erau înregistrați în sistem, dar nu primeau niciun sprijin financiar de la stat.

Cei mai mulți șomeri provin din zonele rurale, adică 187.039 de persoane, față de doar 65.107 din mediul urban. Situația este dezechilibrată și în funcție de gen: bărbații sunt mai numeroși în rândul șomerilor, cu un total de 134.730, în timp ce femeile sunt 117.416.

Grupa de vârstă cea mai afectată este 40–49 de ani, unde peste 64.000 de persoane nu au loc de muncă. Urmează cei de peste 55 de ani, în timp ce tinerii între 25 și 29 de ani sunt cel mai puțin afectați.

Din punct de vedere al educației, aproape 32% dintre șomeri nu au studii sau au doar ciclul primar. Un alt segment consistent, de 34,5%, a absolvit doar școala generală. Doar 4,36% dintre șomeri au studii superioare, ceea ce înseamnă în jur de 11.000 de persoane cu diplomă de facultate care își caută de muncă fără succes.

Guvernul susține că măsurile anunțate nu au ca scop pedepsirea celor aflați în dificultate, ci reechilibrarea sistemului economic. Mesajul transmis de Bolojan este unul clar: România trebuie să își încurajeze cetățenii apți de muncă să revină în câmpul muncii, nu să îi țină dependenți de sprijin financiar pasiv. În paralel, se va încerca eficientizarea cheltuielilor și reducerea risipei bugetare.

Astfel, în perioada următoare, toate tipurile de ajutoare sociale ar putea fi reevaluate, iar condițiile de acordare, înăsprite. Accentul este pus pe încurajarea muncii și reducerea poverii fiscale asupra contribuabililor activi. Reforma vizează întregul sistem social, începând cu șomajul și terminând cu sistemul de pensii, sporuri și alte beneficii din bani publici.