Trump și Putin dau vina pe Europa în timp ce eforturile de pace pentru Ucraina stagnează

Donald Trump și Vladimir Putin par din nou aliniați.

Președinții SUA și Rusiei indică Europa drept responsabilă, în condițiile în care, la trei săptămâni după summitul lor mediatizat, dar cu impact limitat din Alaska, demersurile pentru a pune capăt războiului din Ucraina bat pasul pe loc.

Joi, Trump le-a cerut liderilor europeni să facă mai mult, deși singurele mișcări diplomatice concrete privind războiul vin tocmai de la aliații transatlantici ai SUA, care încearcă să contureze garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord de pace.

Noua întorsătură a unei diplomații americane imprevizibile pe dosarul ucrainean a venit la o zi după ce Trump le-a spus jurnaliștilor că plănuiește o nouă discuție cu Putin pentru a stabili „ce vom face mai departe”. El a refuzat să spună dacă ar aproba sancțiuni directe și severe împotriva Rusiei, în cazul în care Putin continuă să frâneze inițiativa de pace, după ce a ignorat în mod repetat termene de două săptămâni, cel mai recent expirând vineri. „Oricare va fi decizia lui, vom fi fie mulțumiți, fie nemulțumiți. Iar dacă vom fi nemulțumiți, veți vedea că se întâmplă lucruri”, a declarat Trump miercuri, în Biroul Oval.

Joi, Trump a vorbit și cu Volodimir Zelenski, alături de alți lideri europeni. Președintele ucrainean a spus ulterior că discuția s-a concentrat pe presiunea economică asupra Rusiei și pe „privarea mașinăriei de război a Rusiei de bani”.

Dar mesajul transmis de partea americană după convorbire a criticat mai degrabă europenii decât Rusia.

„Președintele a subliniat că Europa trebuie să înceteze să cumpere petrol rusesc care finanțează războiul — Rusia a încasat 1,1 miliarde de euro din vânzări de combustibil către UE într-un an”, a declarat un oficial al Casei Albe. „Președintele a accentuat și că liderii europeni trebuie să exercite presiune economică asupra Chinei pentru finanțarea efortului de război al Rusiei”, a adăugat acesta.

Presiuni asupra Europei și tensiuni cu aliații

Pe de o parte, Trump are un punct de vedere de înțeles: dat fiind pericolul de securitate pe care țările europene îl văd în Rusia, este ciudat ca unele state membre ale Uniunii Europene să mai achiziționeze energie rusă, în timp ce Occidentul aplică sancțiuni pentru a slăbi economia Moscovei după invazia ilegală a Ucrainei din 2022.

Totuși, ca în multe dintre pozițiile sale privind războiul, presiunea lui asupra Europei are elemente ilogice și chiar ipocrite. El cere europenilor să preseze China din cauza achizițiilor sale de petrol rusesc, deși nu este dispus să sancționeze el însuși Beijingul. Statele Unite sunt angajate în discuții comerciale cu China după ce președintele a declanșat un război tarifar, în pofida unor poziții nefavorabile pentru SUA, iar Trump pare reticent să facă ceva care i-ar periclita șansele pentru un acord.

Atitudinea față de Europa amintește de tratamentul aplicat Indiei, alt partener cândva apropiat, care se confruntă cu un tarif de 50% la exporturile sale către SUA, taxă justificată de Trump prin faptul că New Delhi continuă să cumpere petrol rusesc. Mișcarea a spulberat o strategie de trei decenii a administrațiilor democrate și republicane de a ține India în afara influenței Chinei, puterea asiatică în ascensiune.

Costurile acestei strategii au fost evidențiate săptămâna aceasta, când președintele chinez Xi Jinping i-a oferit premierului indian Narendra Modi o primire jovială la un summit al liderilor autoritari. La rândul său, Modi a petrecut o oră în limuzina lui Putin — o scenă care a amintit de plimbarea liderului rus în limuzina „Beast” a lui Trump, în timpul summitului lor din Alaska, de acum trei săptămâni.

În orice caz, creșterea presiunii asupra Europei pentru a reduce achizițiile de petrol rusesc este puțin probabil să fie decisivă. Continentul a făcut deja pași pentru a-și diminua dependența de energia rusească pe parcursul războiului. Rusia a fost cândva cel mai mare furnizor de produse petroliere pentru UE, dar statele membre au impus între timp o interdicție asupra exporturilor maritime de petrol și a produselor rafinate. Luna trecută, CNN a relatat că importurile de petrol ale Europei au scăzut la 1,72 miliarde de dolari în primul trimestru din 2025, de la 16,4 miliarde de dolari în aceeași perioadă din 2021.

Strategia Moscovei: divizarea aliaților și blocarea garanțiilor

Între timp, Rusia intensifică strategia clasică de a crea fisuri între aliații NATO, căutând spațiu pentru a-și împinge trupele spre noi câștiguri pe frontul din estul Ucrainei.

În timpul vizitei sale în China, Putin s-a întâlnit cu premierul slovac Robert Fico și a acuzat europenii că alimentează „isteria” privind presupuse planuri ale Moscovei de a ataca Europa. „Orice om rațional știe foarte bine că Rusia nu a avut, nu are și nu va avea dorința de a ataca pe nimeni”, a spus liderul rus, ale cărui forțe au intrat în Ucraina în 2014 și 2022.

La Alaska, stând alături de un președinte american care și-a criticat frecvent aliații, Putin a avertizat că Europa nu ar trebui să „bage bețe în roate” demersurilor sale diplomatice cu Trump.

La începutul săptămânii, Comisia Europeană a anunțat că avionul cu care zbura Ursula von der Leyen a fost ținta unor bruiaje GPS la aterizarea în Bulgaria, duminică, iar suspiciunile vizează Rusia. Moscova a respins acuzațiile drept „false” și a pus reacția pe seama „paranoiei” europene.

Într-un alt atac la adresa Europei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că orice desfășurare de trupe străine în Ucraina, în eventualitatea unui acord de pace, este „inacceptabilă”. A fost încă o încercare de a submina inițiativa europeană privind o forță de reasigurare pentru Ucraina după război.

Nu există niciun semn al întâlnirii dintre Putin și Zelenski pe care oficiali ai Casei Albe o preziceau cu încredere în urmă cu circa două săptămâni. Putin a propus discuții la Moscova, dar, fiind imposibil ca Zelenski să se simtă în siguranță într-un astfel de loc, propunerea a părut mai degrabă o nouă tactică de blocaj.

Trump sugerase cândva că ar participa ca mediator la astfel de discuții, dar a revenit la poziția rusă potrivit căreia o întâlnire bilaterală ar trebui să aibă loc mai întâi. Aliații Ucrainei se tem că Putin ar putea orchestra o confruntare într-un format în doi, pentru a susține apoi în fața lui Trump că Zelenski a subminat procesul.

Joi a apărut totuși o rază de progres — chiar dacă depinde de reușita improbabilă a inițiativei de pace a lui Trump, blocată înainte de a prinde avânt.

După convorbirea dintre Trump, Zelenski și membrii „Coaliției Doritorilor”, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că 26 de țări au promis contribuții la o posibilă forță de menținere a păcii, dacă se finalizează un acord de încetare a focului.

Macron a spus că, pe lângă consolidarea armatei ucrainene și trimiterea de trupe europene în Ucraina, a treia componentă a garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie „o plasă de siguranță americană”. SUA le-au transmis aliaților că sunt deschise la un rol limitat în acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina, dacă se ajunge la un acord cu Rusia.

La finalul unei alte săptămâni fără progrese majore către pace în Ucraina, nu e de mirare — așa cum a relatat CNN — că Trump devine frustrat.

Însă semnele că ar avea o idee decisivă pentru a debloca situația sunt puține.

Titlul acestui material a fost actualizat.