Atenție, români! Lege bizară din iulie 2025: Amendă usturătoare pentru colectarea apei de ploaie fără aprobare

Începând cu 1 iulie 2025, o lege nouă va intra în vigoare în Uniunea Europeană, impunând sancțiuni usturătoare pentru colectarea apei de ploaie fără autorizație prealabilă.

Măsura, adoptată inițial în Franța, prevede o amendă de 135 de euro pentru orice persoană – fie amator, fie profesionist – care folosește apa pluvială în gospodărie fără să fi obținut în prealabil un aviz oficial.

Grădinărit cu aprobare obligatorie

Noua reglementare vizează în special grădinarii, care vor fi obligați să întocmească un dosar complet ce urmează să fie depus la primărie. Acesta trebuie să cuprindă informații despre modul de colectare, volumul estimat de apă și scopul utilizării. Autoritățile locale pot aproba sau respinge solicitarea, iar controalele de rutină vor deveni obligatorii.

Motivul oficial invocat de guvernul francez este:

„controlul distribuției apei în perioadele de secetă” și „prevenirea risipei sau a utilizării necorespunzătoare”

Reacțiile nu au întârziat să apară. Martine, o locuitoare din apropierea orașului Lyon, a declarat:

„Folosesc de ani de zile apa de ploaie pentru flori. Economisesc apă potabilă și bani. Nu mi-a trecut prin cap că va trebui să cer voie pentru asta.”

Și în România, colectarea apei de ploaie este reglementată – indirect – printr-o taxă percepută de companiile de apă, cunoscută sub numele de „taxa pe apa meteorică”. Aceasta este justificată prin faptul că apa de ploaie ajunge în rețelele de canalizare și este tratată în stațiile de epurare, asemenea apelor menajere.

În București, suma plătită lunar de un cetățean pentru apa meteorică poate ajunge la 20 de lei, în funcție de suprafața locuinței și de cantitatea de precipitații.

Nemulțumirea a dus la reacții din partea unor edili. Primarii din Rovinari și Târgu Jiu au refuzat să plătească această taxă, denumind-o „un serviciu inexistent” și criticând rețelele de canalizare subdimensionate care, în loc să prevină inundațiile, le amplifică.

Sistemul fiscal local din România a generat de-a lungul anilor taxe care, în ochii cetățenilor, par greu de justificat. La Sibiu, de exemplu:

• trasul clopotelor în cimitir este taxat cu 2 lei
• utilizarea toaletei publice costă 1 leu
• intrarea cu mașina – 3 lei

Pentru concesionarea unui loc de veci, costul poate ajunge la 1.000 de lei, iar curățarea mormântului pentru parastas costă în jur de 120 de lei.

În plus, amenzile pentru nerespectarea regulamentelor cimitirelor pot varia între 2.000 și 2.500 de lei, fiind aplicate pentru construcții funerare fără autorizație sau pentru continuarea lucrărilor după retragerea dreptului de intervenție.

În ultimii ani, România a cunoscut o serie de taxe considerate de mulți drept absurde sau exagerate, care au stârnit dezbateri aprinse în spațiul public.

Printre cele mai cunoscute se numără:

• Taxa pe soare: propusă pentru prosumatorii care folosesc panouri solare pentru energie proprie.
• Taxa pe stâlp (sau pe „construcțiile speciale”): aplicată companiilor pentru fiecare stâlp, conductă sau platformă.
• Taxa pe scaun: impusă localurilor în funcție de numărul de locuri disponibile.
• Taxa pe liniște: percepută în Constanța între 2003 și 2016, ulterior declarată ilegală de instanță.
• Taxele de stațiune: aplicate în Mamaia și Mangalia pentru fiecare noapte de cazare.
• Taxa de pom: impusă la Iași, București și Slatina pentru diverse servicii administrative.

Toate aceste măsuri, deși introduse cu scopul declarat de a întreține infrastructura sau de a proteja resursele, au afectat direct cetățeanul obișnuit.

Oamenii s-au trezit plătind nu doar pentru servicii, ci și pentru fenomene naturale sau gesturi cotidiene precum trasul clopotelor, utilizarea unei toalete sau colectarea apei de ploaie.