Cătălina Ponor, constănțeanca decorată cu medalii și cunoscută ca una dintre cele mai importante sportive ale României post-revoluționare, a avut parte de o întâmpinare neprietenosă la Campionatul Mondial de Gimnastică de la Antwerp.

Ponor, a cărei carieră strălucitoare include trei medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Atena, a fost invitată ca reprezentant al sportivilor din cadrul Federației Internaționale de Gimnastică (FIG).

Reclamă

La 36 de ani, Cătălina, care a continuat să sprijine gimnastica românească și după retragerea sa, a încercat să discute cu o componentă a lotului României pentru a o încuraja. Însă, surprinzător, inițiativa ei a fost respinsă de Patrick Kiens, antrenorul coordonator al lotului feminin. Situația a escaladat, iar „Regina bârnei” a fost supusă unei reclamații la Donatella Sacchi, șefa Comitetului Tehnic Feminin, unul dintre numele de rezonanță în gimnastica feminină internațională.

Cătălina Ponor este un nume de referință în gimnastica mondială, având un palmares impresionant, cu medalii câștigate la competiții de prestigiu: argint la Mondialele de la Anaheim în 2003, trei medalii de aur la JO de la Atena în 2004, aur la Europenele de la Debrecen în 2005 și multiple medalii la Campionatele Europene și Mondiale în anii următori, culminând cu un aur la bârnă la Europenele de la Cluj în 2017.

Acest incident a stârnit multe controverse și nemulțumiri în rândul comunității sportive. Surse din domeniul gimnasticii au exprimat indignare, considerând inacceptabil ca o personalitate ca Ponor să fie tratată cu dispreț de un antrenor, devenit recent coordonator al lotului României. Comparându-l pe Kiens cu un „no-name”, sursele se întreabă retoric cum ar reacționa acesta dacă o altă legendă, Nadia Comăneci, ar încerca să interacționeze cu fetele din lot.

Reflexie și Înaintare

Incidentul de la Antwerp pune în lumină respectul și onoarea cu care ar trebui tratate valorile și simbolurile sportive naționale. Respectul datorat unor gimnaste de calibrul Catalinei Ponor, care și-au dedicat viețile sportului și au adus glorie țării, nu ar trebui subminat de conflict și neînțelegere. Acest episod subliniază importanța unității și cooperării în lumea sportului și necesitatea de a păstra un echilibru armonios între tradiție și inovație în evoluția gimnasticii românești.