Decizia CCR provoacă un cutremur în România. Nimeni nu se aștepta la așa ceva

Curtea Constituțională a României a lămurit, printr-o decizie recent publicată, că statul poate tăia sau modifica sporurile și salariile bugetarilor fără să mai renegocieze contractele individuale de muncă.

Hotărârea vine ca urmare a deciziei nr. 2/2025, pronunțată în dosarul 52D/2021, care reglementează clar raportul dintre lege și contractul de muncă, în cazul celor angajați în sectorul public.

Statul poate tăia unilateral sporurile și salariile bugetarilor

Curtea a stabilit că „dreptul la grevă nu este unul absolut”

, iar „legiuitorul a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunului mers al activității economico-sociale și al garantării intereselor de ordin general”.

Asta înseamnă că bugetarii nu mai pot protesta legal atunci când salariile, sporurile sau alte drepturi sunt modificate prin lege.

Potrivit CCR, salariile și indemnizațiile plătite din bani publici sunt reglementate prin lege și nu rezultă din negocieri între angajat și angajator. Prin urmare, dacă Parlamentul sau Guvernul decid modificarea acestora printr-un act normativ, nu este nevoie de acordul individual al angajatului pentru aplicarea noilor reguli.

Judecătorii CCR subliniază că

„trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat”.

De asemenea,

„legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință”.

CCR a precizat și că, în cazul în care legea taie sau reduce sporuri, angajatorul nu trebuie să ceară acordul angajatului și nu e necesară nicio renegociere. În textul deciziei se arată clar:

„atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor doi pentru a se aplica noile prevederi legale”.

În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a întărit ideea că

„dreptul la grevă și la negocieri colective”

nu are caracter absolut, mai ales în cazul personalului plătit din fonduri publice. Cu alte cuvinte, toate drepturile salariale, inclusiv sporurile, sunt stabilite și pot fi modificate doar prin lege, fără a fi condiționate de acordul salariaților sau de contractele semnate de aceștia.

Documentul mai arată că

„modificarea sau eliminarea sporurilor se aplică fără renegocierea contractelor individuale de muncă”.

În acest context, CCR precizează că sindicatele sau angajații din sistemul bugetar nu au temei să invoce încălcarea drepturilor dacă aceste schimbări vin ca urmare a unor modificări legislative, nu a unor abuzuri din partea angajatorului.

Prin această decizie, Curtea transmite că angajatorii publici acționează în limitele legii și că nu au voie să acorde alte drepturi financiare în afara celor prevăzute de cadrul legal. Mai exact,

„acesta [angajatorul public] neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință”.

CCR susține că reducerea sau eliminarea anumitor beneficii financiare nu echivalează cu o încălcare a Constituției. Mai mult, se menționează clar că aceste măsuri pot fi aplicate direct, fără ca angajatorul să fie obligat să consulte angajatul sau să organizeze negocieri colective.

Decizia nr. 2/2025 a fost emisă în dosarul 52D/2021 și are efecte directe asupra modului în care vor fi gestionate salariile și sporurile în întreg sistemul public din România. Potrivit acesteia, orice act normativ emis de Parlament sau Guvern care vizează modificarea acestor componente salariale are aplicabilitate imediată, indiferent de conținutul contractelor deja semnate.