Decizia radicală a lui Emmanuel Macron privind România. E scandal internațional, țara noastră e furioasă

Curtea de Apel din Paris a respins miercuri, 9 iulie, cererea autorităților române de extrădare a lui Paul de România, condamnat definitiv pentru trafic de influență într-un dosar legat de revendicarea unor proprietăți regale.

Judecătorii francezi au decis că noul mandat emis de autoritățile de la București este „disproporționat” și au hotărât ca acesta să nu fie predat pentru executarea pedepsei cu închisoarea.

Decizia vine în ciuda faptului că instanța a recunoscut justificarea emiterii unui nou mandat din partea României

Președintele Camerei pentru extrădări din cadrul Curții de Apel din Paris a subliniat că autoritățile române au avut motive întemeiate să emită un nou mandat, însă a considerat că acesta are „un caracter disproporționat”. Judecătorul a adăugat că instanța s-a pronunțat doar asupra admisibilității mandatului, nu asupra fondului dosarului.

„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a declarat Paul de România, în vârstă de 76 de ani, la finalul ședinței.

„Prin această decizie, Curtea de Apel pune capăt unei hărţuiri procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis Miriame Laichi, avocata acestuia, pentru AFP.

Autoritățile române au emis un nou mandat de arestare în luna ianuarie

Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, este acuzat că ar fi colaborat din 2006 cu o rețea de escroci pentru a recupera mai multe proprietăți pe care le revendica în calitate de moștenitor. Tatăl său, Carol Mircea Grigore, a fost unul dintre fiii regelui Carol al II-lea, monarh care a domnit între anii 1930 și 1940.

Familia regală a fost forțată să părăsească România în 1947, după instalarea regimului comunist, iar toate proprietățile regale au fost confiscate. Potrivit AFP, litigiile legate de moștenirea regală sunt încă nerezolvate.

În decembrie 2020, Paul de România a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. În același dosar au mai fost condamnate alte 17 persoane, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la minimum 145 de milioane de euro.

Nu este pentru prima oară când justiția franceză refuză extrădarea

În noiembrie 2023, aceeași Cameră de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins o solicitare similară a României. Atunci, instanța franceză a argumentat că dreptul la un proces echitabil nu ar fi fost respectat, menționând nereguli în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat pe Paul de România.

Pentru a susține o nouă cerere de extrădare, autoritățile de la București s-au sprijinit pe o decizie pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe 29 iulie 2024. Această hotărâre a venit ca răspuns la o întrebare preliminară, iar CJUE a susținut că decizia Curții de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între statele membre ale Uniunii Europene, criticând „controlul excesiv” aplicat sistemului judiciar din România.

Președintele Camerei de extrădări a amintit această hotărâre în timpul audierii din 11 iunie, precizând că autoritățile franceze au fost avertizate că refuzul poate fi considerat o ingerință în actul de justiție al unei alte țări europene.

Avocatul general a susținut predarea lui Paul de România

În timpul audierilor, reprezentantul Ministerului Public francez a pledat pentru extrădare, invocând „principiul prevalenței justiției europene asupra dreptului național”. Acesta a subliniat că Franța, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să respecte decizia CJUE și să faciliteze cooperarea judiciară.

De cealaltă parte, apărătoarea lui Paul de România, Miriame Laichi, a criticat în termeni duri procedura, afirmând că este vorba despre

„cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”

și că întreaga acțiune este legată de un „litigiu succesoral” complex.

Instanța franceză a decis în final să respindă cererea României, menținând poziția anterioară și refuzând să-l predea pe Paul de România pentru executarea pedepsei. Decizia riscă să tensioneze relațiile dintre cele două state, în condițiile în care România consideră această hotărâre un obstacol major în calea aplicării justiției.