Decizia radicală luată de Ilie Bolojan despre pensii

Ilie Bolojan a anunțat un set amplu de măsuri prin care se urmărește scăderea cheltuielilor publice și reformarea profundă a aparatului administrativ, în cadrul noului Program de Guvernare PSD-PNL-UDMR 2025-2028.

Printre cele mai vizibile decizii se numără impunerea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 4.000 lei, reducerea personalului din administrația centrală cu cel puțin 20 % și plafonarea salariilor din autoritățile autofinanțate.

Reduceri de personal, tăieri de sporuri și impozite majorate

Programul de guvernare este structurat pe trei direcții principale: echilibrarea bugetară, o administrație performantă și echitate socială. Pentru scăderea deficitului se propun reevaluarea investițiilor publice, comasări și desființări în administrație, precum și introducerea unor criterii stricte de performanță pentru toate funcțiile din sistemul public.

Se va aplica o grilă unitară de salarizare, iar sporurile considerate nejustificate vor fi eliminate. Funcționarii și personalul contractual vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar cei care nu se încadrează în noile cerințe riscă concedierea.

„Toată lumea plătește”
– extras din Programul de Guvernare 2025-2028

În cazul autorităților autofinanțate (de exemplu ANCOM sau ASF), legislația va fi modificată pentru a plafona salariile și a reduce personalul de suport. În sistemul educațional se introduce o normă didactică realistă, corelată cu rezultatele, iar sistemul de burse va fi regândit pentru a stimula performanța.

În sănătate, planul prevede reducerea numărului de paturi acolo unde nu sunt justificate, iar finanțările vor fi direcționate în funcție de eficiență. Contractele cu sistemul medical privat vor fi permise doar dacă 80 % din personal este angajat cu normă întreagă.

Pentru consolidarea bugetului și combaterea evaziunii, ANAF, Antifraudă și VAMA vor fi reorganizate, scoase de sub influența politică și supuse digitalizării, cu noi indicatori de performanță. Legislația privind evaziunea fiscală se va înăspri, cu accent pe domenii precum petrolul, importurile agro-alimentare, comerțul cu Asia și servicii.

Vor fi introduse și taxe noi, precum și majorări:

• taxarea câștigurilor din criptomonede, bursă și social media (Facebook, TikTok, YouTube);
• eliminarea facilităților de TVA pentru tranzacțiile imobiliare;
• impunerea unei cote de 16 % pentru impozitul pe dividende și profit;
• impozit pe proprietate majorat pentru persoanele fizice, în acord cu prețurile pieței;
• accize crescute cu 10 % și valoare mai mare pentru taxa de rovinietă;
• creșterea cotei reduse de TVA de la 5 % la 9 % pentru lemnele de foc.

Pe lista măsurilor fiscale suplimentare figurează o taxă ecologică (conform PNRR) și taxarea închirierilor pe termen scurt prin platforme precum Airbnb sau Booking. De asemenea, toate activitățile sprijinite prin programe guvernamentale vor trebui fiscalizate.

Statul intenționează să elimine treptat toate excepțiile de la taxare și să corecteze regimul actual de deductibilități – de pildă, cheltuielile de consultanță dintre companiile mamă și filialele lor, care reduc artificial profitul impozabil. În plus, firmele din comerțul electronic și transportul aerian vor fi obligate să aibă sediu fiscal în România.

Guvernul propune reducerea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj și limitarea sprijinului social doar în zonele unde nu există locuri de muncă.

„Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă”
– Programul de Guvernare 2025-2028

Vor fi eliminate excepțiile care permit pensionarea anticipată, iar creșterea excesivă a numărului de persoane încadrate cu handicap va fi stopată. Aplicarea CASS la pensiile peste 4.000 lei va aduce venituri suplimentare la bugetul sănătății.

În domeniul apărării, cheltuielile vor crește treptat până la 5 % din PIB, din care 3,5 % pentru nevoile directe ale sistemului militar și 1,5 % pentru investiții conexe și cheltuieli indirecte, în concordanță cu angajamentele NATO și UE.

Pentru creșterea eficienței sectorului public, companiile de stat vor fi supuse auditului extern, mai ales dacă înregistrează pierderi doi ani consecutiv. Fiecărei companii i se va acorda un rating de performanță de la A la E, care va stabili direcția: păstrare, redresare, lichidare, parteneriat public-privat sau listare parțială la bursă.

Indemnizațiile brute vor fi plafonate, iar componentele variabile aprobate de Adunările Generale ale Acționarilor vor fi eliminate. Contractele colective de muncă vor deveni publice, iar statul nu va mai capitaliza companiile cu datorii sau pierderi constante. Se va opri plata celui de-al 13-lea și 14-lea salariu sau a altor bonusuri nesusținute de performanță.

Statul va lista la bursă pachete minoritare din companiile publice, păstrând însă controlul majoritar asupra acestora.

Aceste măsuri fac parte dintr-o reformă profundă și rapidă, vizând responsabilizare, digitalizare și control strict al cheltuielilor, sub presiunea jaloanelor PNRR și a unei situații bugetare tensionate.