Educația în România, o deziluzie pentru tineri: Facultățile de top care nu garantează un loc de muncă

Data actualizării: 7 iulie 2025

Mii de tineri români aleg în fiecare an facultăți de top, cu speranța de a-și construi un viitor strălucit. Însă, după finalizarea studiilor, realitatea îi lovește din plin. Mulți dintre aceștia constată că au petrecut ani buni în facultate, fără a avea vreo șansă de angajare în domeniul ales.

Educația, un domeniu neglijat în România

Într-o societate care își dorește să evolueze și să funcționeze corespunzător, educația joacă un rol crucial. După terminarea liceului, tinerii caută să se formeze profesional, îndreptându-și atenția către facultățile din întreaga țară. Oferta este variată, dar câte dintre aceste specializări garantează o carieră de succes?

Universitățile din România prezintă anual studenților o ofertă de studiu plină de promisiuni, care îi ademenesc pe proaspeții absolvenți de liceu. Cu toate acestea, puține dintre aceste programe de studii oferă șanse reale de angajare după finalizarea lor.


Facultatea de top pe care mulți studenți o fac degeaba

Oferta educațională s-a diversificat de-a lungul timpului, universitățile creând din ce în ce mai multe programe de studii. Din păcate, unele dintre acestea pun accentul mai mult pe teorie decât pe practică, lăsând studenții nepregătiți pentru debutul pe piața muncii.

Citește și:

Printre domeniile care se confruntă cel mai des cu această problemă se numără istoria, artele, filosofia sau unele ramuri ale științelor sociale. Puțini dintre studenții care se pregătesc intensiv pe parcursul anilor de studiu reușesc să se angajeze în același domeniu.

Această situație nu este întâlnită doar în România, ci se regăsește și la nivelul marilor universități din Europa. Instituții de prestigiu precum Universitatea din Bologna sau alte universități din Belgia sau Olanda se confruntă anual cu aceeași problemă.

În România, există multe facultăți care scot anual absolvenți pe bandă rulantă, dar care nu au un loc de muncă sigur. Absolvenții de istorie, filosofie, arte sau științe sociale se integrează din ce în ce mai greu pe piața muncii, neexistând cerere pentru domeniile studiate de ei. Unul dintre principalele motive ale acestei probleme este lipsa parteneriatelor dintre facultăți și diverse companii.

Dacă facultățile ar încheia parteneriate cu anumite companii, unde studenții să poată face practică sau să ia contact cu piața muncii, la finalul studiilor, tranziția de la student la angajat ar fi mult mai ușoară.

În continuare, mulți studenți din România preferă să meargă la ”sigur”, așa că aleg domeniile cu tradiție. Cele mai căutate facultăți sunt cele de drept, medicină, farmacie și inginerie.

În 2023, Eurostat a publicat datele cu privire la procentul populației europene care a finalizat studiile superioare. Din nefericire, statisticile nu au arătat prea bine pentru țara noastră. Potrivit Eurostat, 43% din populația UE cu vârste între 25-34 de ani era absolventă de facultate, ceea ce înseamnă că jumătate din statele membre UE au bifat obiectivul pentru 2030.

La polul opus al topului, se află țările cu cea mai mică populație absolventă de studii superioare. Doar 31% din populația Italiei cu vârste între 25-34 de ani are studii superioare. Imediat după Italia se situează Ungaria cu 29%, iar codașa Uniunii Europene este România, cu doar 23%.

Citește și:
🔹ATENȚIE!
Conținutul publicat pe dinpopor.ro poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere, cu menționarea sursei și link activ. Orice utilizare neautorizată reprezintă o încălcare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și va fi sancționată conform legislației în vigoare. 🚨