Fabrica de ceramică fină din România care a cucerit Europa în trecut

Data actualizării: 23 martie 2025

În inima Transilvaniei, în localitatea Batiz, a funcționat în secolul al XIX-lea una dintre cele mai importante manufacturi de ceramică fină din Europa. Înființată de italieni și francezi, fabrica a produs obiecte de ceramică atât pentru uz casnic, cât și pentru uz farmaceutic, cucerind piețele din întreaga Europă de Est.

Descoperirea unei istorii pierdute

Amintirea acestei fabrici a fost păstrată doar în memoria colectivă a satului până în vara anului 1968, când cercetătorii Magdalena Bunta și Paul Gyulai au descoperit urmele fabricii. Săpăturile arheologice au scos la iveală întregul complex al fabricii, și anume temeliile atelierelor, urmele cuptoarelor de ars ceramică, dar și tipare și creuzete de turnare. Au mai fost descoperite și piese de probă, dar și o cantitate mare de piese rebutate.

Manufactura de ceramică fină de la Batiz a funcționat timp de mai bine de jumătate de secol. Fabrica ar fi fost activă între anii 1810 și 1865.

Produse de lux pentru elita vremii

Porțelanul, un produs de lux în epoca Barocului, era foarte costisitor și numai elita vremii îl utiliza. Publicul larg nu avea acces la porțelan, locul acestuia fiind luat de faianța fină sau maiolica, produsă la Batiz, care era mai ieftină. Primul articol produs la această fabrică a fost un serviciu de masă pentru 24 de persoane, dăruit de contele Nalátzy József generalului-comandant al Transilvaniei. În scurt timp, produsele fabricate aici au devenit deja cunoscute pe piața din Europa de Est.


Manufactura producea inclusiv cunoscutul “porțelan negru de Batiz”, care era unic în Europa Centrală. Fabrica a reușit să depășească renumitele manufacturi din Viena, Praga și Sankt-Pölten. Obiectele fabricate la Batiz au ajuns să concureze cu cele englezești, din fabricile “Sadler” – Liverpool și “Etruria” – New Castle.

Citește și:

În ciuda succesului remarcabil, fabrica a întâmpinat probleme după 1855, când groful Bethlen Olivér, noul proprietar al domeniului de la Batiz, a blocat accesul la sursele de materii prime. A urmat un proces lung în instanță, iar fabrica a fost afectată de faliment. În 1865, domeniul a fost scos la licitație, iar atelierele de ceramică fină au fost închise.

Citește și:
🔹ATENȚIE!
Conținutul publicat pe dinpopor.ro poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere, cu menționarea sursei și link activ. Orice utilizare neautorizată reprezintă o încălcare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și va fi sancționată conform legislației în vigoare. 🚨