Farmaciile din România pot elibera antibiotice fără rețetă pentru 48 de ore, conform unui nou ghid oficial

Farmaciile din România au acum voie să elibereze antibiotice fără rețetă, însă doar în anumite condiții bine stabilite și pentru o durată de cel mult 48 de ore. Decizia a fost oficializată printr-un ghid publicat în Monitorul Oficial, document care vine cu reguli stricte pentru ca această practică să nu fie abuzată.

Farmaciile pot elibera doar o doză limitată, pe baza simptomelor descrise

Documentul, denumit „Ghidul farmacistului pentru consiliere și eliberare în farmacia comunitară a dozei de antibiotic pentru 48 de ore, fără prescripție medicală”, stabilește foarte clar cadrul în care farmaciștii pot oferi antibiotice fără rețetă. Concret, aceștia nu au voie să stabilească un diagnostic, ci doar să evalueze simptomele relatate de pacient și, pe baza acestora, pot decide dacă e justificată eliberarea tratamentului pe termen scurt.

În acest sens, a fost aprobată o listă oficială care cuprinde 85 de denumiri comune internaționale (DCI) de antibiotice, prevăzute în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 63/2024. Antibioticele respective pot fi utilizate doar în cazuri precise și în dozele menționate în ghid. În prezent, situațiile acoperite includ infecțiile necomplicate ale tractului urinar, durerile acute în gât și abcesele dentare. Lista va fi actualizată în funcție de recomandările specialiștilor, în baza noilor date medicale și a contextului epidemiologic.

Farmacistul nu are voie să ofere un diagnostic, ci doar consiliere, conform ghidului. Este obligat să le explice pacienților de ce anume suspectează o anumită afecțiune și să îi îndrume cât mai repede spre un consult medical complet. În plus, el trebuie să se bazeze pe propria experiență profesională și pe o comunicare clară cu pacientul.

„Decizia trebuie să fie bazată pe experiența și judecata profesională a farmacistului, în colaborare cu pacientul, respectând în același timp cadrul legal.”

Această măsură vine ca răspuns la mai multe nevoi punctuale din sistemul sanitar: aglomerația din spitale și cabinete pentru cazuri ușoare, accesul greoi la medici în unele zone și riscul complicațiilor apărute atunci când tratamentul e amânat. Autoritățile spun că eliberarea temporară a antibioticelor fără rețetă are scopul de a preveni aceste situații fără a încuraja automedicația haotică.

Totuși, autoritățile insistă că măsura nu trebuie interpretată ca o permisiune generală de a lua antibiotice oricând apare o durere sau un disconfort. De fapt, ghidul avertizează clar că antibioticele nu sunt eficiente în cazul răcelilor, virozelor sau gripei și nu trebuie folosite „din reflex” la primele semne de boală.

„Farmaciștii sunt obligați să informeze pacienții despre limitele acestei eliberări și să sublinieze necesitatea consultului medical ulterior.”

Utilizarea greșită sau repetată a antibioticelor poate duce la rezistență bacteriană, o problemă gravă de sănătate publică. De aceea, chiar și în acest context nou, farmaciștii trebuie să manifeste responsabilitate maximă și să nu cedeze la presiunile pacienților, dacă situația nu justifică eliberarea tratamentului.

Conform ghidului, afecțiunile pentru care se pot elibera antibiotice fără rețetă trebuie să fie ușoare, necomplicate și cu simptome clare, iar doza permisă este limitată la cel mult 48 de ore. În paralel, se menționează că măsura nu înlocuiește consultația medicală și nu trebuie să devină o practică obișnuită.

„Măsura este concepută pentru a preveni abuzul și automedicația necontrolată, reducând riscul apariției rezistenței bacteriene, o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.”

Ministerul Sănătății a precizat că acest ghid va fi ajustat periodic, în funcție de noi cercetări și date statistice. Astfel, lista afecțiunilor și a antibioticelor incluse poate fi modificată, dar doar după ce sunt analizate serios implicațiile științifice. Orice extindere va trebui să respecte principiul de prudență și protecția sănătății publice.

Chiar dacă accesul mai rapid la tratament poate părea un avantaj major pentru pacienți, responsabilitatea rămâne comună: farmaciștii trebuie să fie riguroși, iar pacienții – informați și prudenți. Ghidul vizează exact acest echilibru fragil dintre nevoia de tratament prompt și prevenirea consecințelor grave ale utilizării greșite a antibioticelor.