Fazele somnului: Cate ore este recomandat sa dormi in functie de varsta

În ultimii ani, cercetările asupra somnului au scos la iveală rolul esențial al acestuia în refacerea stocului de celule cerebrale. Oameni de știință din America au subliniat că somnul sprijină producerea de mielină, un material crucial pentru protecția circuitelor cerebrale.

Conform studiilor, ritmul de formare al celulelor ce produc mielină, oligodendrocitele imature, se dublează, în special în faza REM (Rapid Eye Movement), asociată visării.

Fazele somnului și importanța lor

Somnul se desfășoară în cicluri, alternate între somnul REM și non-REM. Non-REM include trei etape: somnul ușor (etapa 1), somnul stabil (etapa 2) și somnul profund (etapa 3).

Faza REM, care debutează la aproximativ 90 de minute după adormire, este esențială pentru consolidarea memoriei și reglarea emoțiilor.

În funcție de vârstă, necesarul de somn variază semnificativ:

• Nou-născuții (0-3 luni): 14-17 ore pe zi.
• Bebelușii (4-11 luni): 12-15 ore pe zi.
• Copiii mici (1-2 ani): 11-14 ore pe zi.
• Copiii preșcolari (3-5 ani): 10-13 ore pe zi.
• Copiii de vârstă școlară (6-13 ani): 9-11 ore pe zi.
• Adolescenții (14-17 ani): 8,5-10 ore pe zi.
• Adulții tineri (18-25 ani) și adulții (26-64 ani): 7-9 ore pe zi.
• Persoanele în vârstă (peste 65 de ani): 7-8 ore pe zi.

Experții recomandă un somn de 6-8 ore pentru o funcționare optimă, somnul având un rol crucial în refacerea fizică și psihologică. Calitatea somnului influențează procesele cognitive, sistemul imunitar și sănătatea generală.

Efectele stresului asupra creierului și somnului sunt notabile. Stresul cronic afectează sistemul nervos și poate duce la tulburări mentale și neurodegenerative.

De asemenea, poate deteriora memoria și gândirea critică. Studiile arată că lipsa somnului afectează mai rapid sănătatea decât foamea. Un caz extrem a fost cel al unui bărbat care a rezistat 18 zile fără somn, experiment care i-a cauzat halucinații și pierderi de memorie.

Cercetătorii britanici subliniază că insomnia cronică poate micșora creierul, cei afectați prezentând mai puțină materie cenușie. În plus, 12% dintre oameni visează alb-negru, iar somnul REM însumează aproximativ două ore pe noapte, având un rol în procesarea amintirilor și dezvoltarea creierului la copii, mai ales la cei prematuri.