Horinca de Maramureș, simbol al ospitalității și băutură cu proprietăți terapeutice

Horinca de Maramureș este una dintre băuturile tradiționale din România, considerată un adevărat simbol al ospitalității. Aceasta este oferită de către gazde persoanelor care vin în vizită, fiind un element esențial în cultura zonei. Cu toate acestea, există o serie de reguli stricte care trebuie respectate pentru ca horinca să fie considerată autentică.

Producerea horincii de Maramureș

Horinca se face toamna, în toate cazanele din Maramureș. Potrivit maramureșenilor, o horincă de calitate se face cu ajutorul a patru lucruri: fructe bune, foc puternic, apă pentru răcire și răbdare. Cea mai bună horincă se face din prune, mere, pere și foarte rar din fructe de pădure. Fructele din care se face horinca se țin la fermentat câteva săptămâni. După ce s-a scurs timpul, borhotul se pune la fiert în cazan pentru câteva ore. Vaporii care rezultă în urma fierberi sunt răciți cu apă, până când se obține un lichid transparent.

Câte grade ar trebui să aibă horinca de calitate

Horinca de Maramureș are un procent de alcool între 48-54 de grade. La a doua distilare, se obține un lichid cu o tărie mai mare. Maramureșenii îl păstrează pentru uzul casnic și îl folosesc pe post de spirt.

„Multe persoane cred că horinca, țuica și pălinca sunt aceeași băutură și că diferența ar face-o, de fapt, tăria. Ei bine, realitatea este alta. Diferența dintre aceste băuturi este dată de materia primă din care sunt făcute.”

Țuica, de exemplu, este produsă exclusiv din prune. La polul opus, pălinca este băutura alcoolică care se obține prin distilarea celorlalte fructe, cum ar fi mere, pere sau cireșe. Spre deosebire de pălincă și țuică, horinca este denumirea regională a lor folosită în Maramureș și în anumite zone din Țara Oașului.