INTERVIU „Nu e doar strigător la cer, e și stupid”. Mesaj pentru premierul Bolojan, înainte de începerea școlii: deciziile care împing profesorii la proteste

Scriitorul și profesorul Radu Vancu susține, într-un interviu acordat publicului HotNews, că România nu poate fi „reparată” prin politici care lovesc în școală și în cei mai vulnerabili copii. Cu câteva zile înainte de debutul noului an școlar, programat pentru luni, 8 septembrie, cadrul universitar de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu avertizează că măsuri adoptate fără studii de impact împing sistemul spre criză și pot aprinde o grevă de amploare atunci când efectele vor deveni vizibile în clase.

„Nu poți ajuta România să se însănătoșească lovind în copiii ei”, spune Vancu, criticând „experimentele” făcute pe educație în numele austerității.

Riscuri imediate: pierderea profesorilor și adâncirea decalajului urban–rural

Vancu atrage atenția că închiderea de școli din mediul rural și transferul elevilor în sate sau comune vecine pot crește abandonul, mai ales acolo unde părinții abia au fost convinși, cu efort, să își trimită copiii la cursuri în satul lor. În evaluarea sa, acest tip de decizie lovește exact în zonele unde prezența la școală e cel mai greu de asigurat.

Un alt efect grav este creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână, care ar putea elimina din sistem mii – poate chiar zeci de mii – de posturi, în special la suplinitori. El subliniază că suplinitorii nu sunt profesori mai slabi: mulți obțin rezultate foarte bune la titularizare, însă nu găsesc posturi stabile și, de regulă, sunt mai tineri – adică tocmai segmentul care împinge școala în direcția modernizării.

Reducerea personalului riscă să lase ore neacoperite ori să fie susținute de cadre didactice fără specializarea necesară. Sunt deja semnalate situații în care profesori predau discipline pentru care nu au pregătirea adecvată – o înlocuire a resursei calificate cu soluții de avarie. Concluzia: o parte dintre copii rămân în urmă, iar școala pierde competență acolo unde are mai mare nevoie de ea.

Profesorul descrie și vulnerabilități văzute direct în inspecții: copii din sate care vin la școală din cătune fără curent sau apă; elevi din comunități unde româna nu se vorbește, pentru care predarea limbii este esențială pentru integrare. În loc de consolidare a sprijinului – programe „Școală după școală”, masă caldă, asistență pentru copii cu dizabilități – aceste intervenții sunt reduse sau amânate.

Mesaj pentru premier și ministru: economii minime, costuri uriașe

Vancu consideră „ridicolă” economia vehiculată, de aproximativ 75 de milioane de euro, raportată la efectele produse: „Nu distrugi resursa umană calificată ca să faci economii modeste la nivel macro”. El întreabă direct ce ar însemna, în viziunea premierului Ilie Bolojan, ca educația „să se surpe”: să nu mai vină niciun elev sau profesor la școală? Să avem eșec total la PISA ori finanțare zero?

În plus, Vancu critică abordarea Ministerului Educației, pe care o vede ca pe un „experiment” fără studiu de impact: să înceapă anul și „vedem ce se întâmplă”. În opinia sa, astfel de declarații arată indiferență și incompetență, iar ministrul Daniel David și-ar fi pierdut legitimitatea. Fie renunța la măsuri, fie, văzând reacția masivă a profesorilor, își dădea demisia – spune el.

Ce ar trebui făcut? Vancu indică intervenții realiste: masă caldă în școli pentru copiii din medii vulnerabile, extinderea programelor „Școală după școală”, vouchere pentru carte și sprijin pentru elevii cu dizabilități. În plus, cere solidaritate între profesori, părinți și elevi și o luare de poziție instituțională din partea universităților, nu doar reacții individuale.

El reamintește promisiunile legale vechi de peste un deceniu: 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare – procente care nu au fost atinse, școala oscilând în jurul a 3–3,5% din PIB, iar cercetarea mult sub standard. „Un sistem finanțat la jumătate nu poate produce rezultate de 100%”, avertizează.

În acest context, sindicatele au anunțat boicotarea ceremoniilor din prima zi de școală și proteste de stradă pe 8 septembrie, pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni. Vancu se așteaptă ca, după debutul anului și odată cu apariția efectelor în orar și în clase, nemulțumirile să crească și să ducă inclusiv la grevă. El evocă solidaritatea din 2023, când profesorii au rezistat o lună întreagă, sprijiniți de părinți și elevi – un model de coeziune socială care ar putea fi reactivat și acum.