Ionuț Dolănescu, fiul regretatului Ion Dolănescu, și-a îndeplinit unul dintre cele mai mari vise la vârsta de 51 de ani, mutându-se în casa din Caimatei, un loc cu o semnificație profundă pentru familia sa. Renovarea casei, un proiect meticulos început cu doi ani în urmă, a fost finalizată recent, iar artistul se bucură acum de locuința plină de amintiri. Paparazzii de la Click! au confirmat stabilirea definitivă a artistului în acest loc istoric, surprinzând mașina sa de lux cu numere de înmatriculare din America parcată în fața casei.
Casa din Caimatei, simbol sacru pentru familia Dolănescu
Reclamă
Într-un interviu acordat la nunta Cristinei Spătar din Râmnicu Vâlcea, Ionuț Dolănescu a evidențiat importanța casei pentru el și familia sa. „E adevărat că renovarea a costat mai mult decât m-am așteptat eu pentru că toate s-au scumpit! Important este că mi-am văzut visul cu ochii pentru că mi-am dorit dintotdeauna să renovez această casă ca să o pot transmite urmașilor mei, respectiv nepoților lui Ion Dolănescu. Nu m-am gândit nicio clipă să o vând sau să o înstrăinez pentru că este o casă în care eu am copilărit și la care tatăl meu, regretatul Ion Dolănescu, a ținut foarte mult. Acolo a trăit mai bine de 40 de ani și acolo a și murit și e, așa, ca un altar sfânt pentru noi și familia noastră această casă. Și pentru prietenii și finii tatălui meu care avea peste 1000 de fini. Casa era cu ușile deschise tot timpul! Am fost norocos să moștenesc această casă și m-am gândit că ar fi bine să o și renovez și sper că în vreo două luni să reușesc să mă mut în casa părintească”, mărturisește artistul.
Informații despre casa din Caimatei:
- Renovarea casei a durat doi ani.
- Proiectul a fost considerat ambițios.
- Casa a păstrat valoarea istorică și sentimentală.
- Locuința a primit prieteni și fini ai regretatului Ion Dolănescu.
Ionuț Dolănescu duce mai departe tradiția tatălui său, transformând casa din Caimatei într-un loc plin de tradiție și istorie. Mutarea în locuința părintească reprezintă pentru artist un moment de mare emoție, continuând astfel să păstreze vie memoria tatălui său. Casa, descrisă ca un „altar sfânt”, rămâne un simbol de iubire și respect pentru familia Dolănescu.