La șase luni din al doilea mandat al lui Trump, electoratul rămâne „peste tot pe hartă”

După primele șase luni ale celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, ecoul din rândul alegătorilor intervievați în cadrul proiectului „All Over the Map” arată o falie politică adâncă și neschimbată. Relatările lor descriu două Americi paralele: una care vede un început puternic și o alta îngrijorată de direcția țării.

Polarizare persistentă

Jaclyn Taylor, o antreprenoare din Iowa, spune că bilanțul de început este foarte bun, evaluând perioada cu „aproape de nota maximă”. În oglindă, Lawrence Malinconico, profesor universitar din Pennsylvania, acordă un „zero” și susține că reducerea aparatului guvernamental și numirile controversate ar afecta „aproape toate aspectele vieții publice”.

Imaginea generală se potrivește cu cea din campania din 2024: cei care l-au votat pe Trump rămân în mare parte fidelizați și mulțumiți de direcția politicilor, în timp ce oponenții sunt la fel de fermi în critica lor. Deven McIver, alegător pro-Trump din New Hampshire, spune că traiul i s-a îmbunătățit – invocând costuri mai mici la combustibil, mai puțină competiție pe piața muncii din partea migranților fără acte și o senzație sporită de siguranță. De partea cealaltă, Pat Levin, democrată din Pennsylvania, afirmă că simte teamă și frustrare față de ceea ce percepe drept erodarea statului de drept.

Disputa rămâne aprinsă și pe tema imigrației. Tonya Rincon, democrată din Michigan, acuză că agențiile federale de imigrație au adoptat tactici excesive și lipsite de garanții procedurale. În replică, Taylor consideră că președintele „și-a respectat promisiunile” și apără drepturile celor care respectă regulile.

Aceiași alegători au urmărit campania din 2024 și acum continuă să fie consultați în privința evoluției președinției lui Trump și a marilor subiecte publice, pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului din 2026.

Puncte cheie din răspunsurile alegătorilor

• Costul vieții: Majoritatea, indiferent de opțiunea din 2024, descriu cheltuielile cotidiene drept „încă ridicate” sau „frustrante”. Unii spun că lucrurile sunt „cam la fel” sau „ușor mai bune”, alții că se înrăutățesc, cu accent pe chirii și locuințe greu accesibile.
• Ucraina: O serie de democrați aprobă decizia recentă a lui Trump de a intensifica sprijinul pentru Kiev, deși unii îi pun la îndoială motivația. În tabăra pro-Trump, se regăsește și opoziție față de ajutorul militar. Doi democrați din Pennsylvania spun că președintele „înțelege miza” sau că a admis, fie și cu greu, că a greșit în raport cu Vladimir Putin.
• Controversa Epstein: Gestionarea subiectului privind acuzațiile legate de Jeffrey Epstein stârnește critici atât de la susținători ai lui Trump, cât și de la oponenți. Mulți dintre votanții pro-Trump nu afirmă că și-ar schimba opțiunea, dar cer „adevărul” și se arată neconvinși de explicațiile oficiale. Un republican din New Hampshire, în general favorabil agendei, spune că e „nedumerit” de schimbarea de ton a președintelui. O susținătoare conservatoare din Virginia descrie „dosarele Epstein” drept o pată pe o administrație pe care altfel o vede mai transparentă decât cea a lui Biden și sugerează că ar fi mai bine ca informațiile să fie publicate integral.
• Teorii nefondate: Unii respondenți au evocat speculații potrivit cărora refuzul de a face publice toate documentele ar avea legătură cu Israelul—o teorie a conspirației care a circulat în rândul unor susținători ai lui Trump. Această afirmație nu are bază și a fost respinsă de actuali și foști oficiali israelieni.
• Percepții democratice: Criticii democrați consideră că „episodul Epstein” ar reprezenta un moment de responsabilizare pentru un lider care a promovat adesea teorii conspiraționiste. Unii remarcă faptul că, după ani în care i-a acuzat pe democrați că ascund documente, președintele îi etichetează acum pe propriii susținători drept „slabi” pentru că cer transparență.
• Traiul de zi cu zi și tarifele: Pe lângă inflația „încă prezentă”, o parte dintre republicanii moderați se declară îngrijorați de tarifele generalizate și de efectul lor asupra consumatorilor. O independentă din Georgia afirmă că nivelul de trai i-a scăzut și că măsurile luate „favorizează în special pe cei foarte bogați”, în timp ce locuințele rămân „departe de posibilități”.

Evaluările de etapă reflectă o constantă: nu apar semne de atenuare a polarizării. Între susținători care punctează promisiunile îndeplinite și critici care văd riscuri pentru instituțiile democratice, tabloul este, încă, „peste tot pe hartă”.