Măsura luată de Guvern care îi va face fericiți pe români. Ce decizie a luat Bolojan chiar înaintea votului pentru măsurile de austeritate

Guvernul a decis tăierea subvențiilor pentru partidele politice cu 40%, comparativ cu anul 2024, într-un moment în care bugetul de stat este deja sub presiune.

Propunerea a venit chiar din interiorul PSD, principalul beneficiar al fondurilor publice, și a fost susținută rapid de coaliția de guvernare. Măsura vine pe fondul criticilor din ce în ce mai dure din partea societății civile, care acuză cheltuielile exagerate făcute de partide, în timp ce sectoare precum educația și sănătatea se zbat cu subfinanțarea.

Reducerea vine într-un context de austeritate și reforme fiscale dur criticate

Decizia a fost luată într-un moment în care guvernul se confruntă cu un deficit bugetar major, iar presiunile interne și externe au forțat autoritățile să taie din cheltuieli. Scăderea subvențiilor pentru partide e una dintre măsurile prin care PSD și PNL încearcă să arate că sunt dispuși să reducă din propriile beneficii, într-un an electoral tensionat.

Conform unor surse politice, ideea reducerii subvenției a fost inițial formulată în PSD și propusă oficial de acest partid. PNL a fost de acord și a sprijinit adoptarea rapidă în coaliție, mai ales că partenerii europeni au cerut României să ia măsuri concrete de limitare a cheltuielilor.

În 2024, partidele politice au primit un buget-record de 386 de milioane de lei de la stat. Doar în luna decembrie, transferurile către formațiunile politice au fost de 62 de milioane de lei. Toate aceste sume au fost publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), și au stârnit reacții virulente din partea publicului.

„România are printre cele mai mari subvenții politice din Europa, raportat la numărul de alegători și dimensiunea economiei”

Criticile nu s-au oprit doar la valoarea fondurilor, ci și la modul în care partidele le-au cheltuit. Investigații de presă au expus numeroase cazuri în care banii au fost folosiți pentru promovare în social media, consultanță netransparentă și achiziții personale fără legătură cu activitatea politică.

În 2023, suma totală alocată partidelor a fost de aproximativ 250 de milioane de lei. Deși și această valoare era considerată ridicată, comparativ cu 2024 a părut modestă. Creșterea bruscă de aproape 50% a subvențiilor într-un an electoral a fost considerată de societate drept un abuz.

În 2025, chiar și după reducerea de 40%, subvențiile vor rămâne peste nivelul anului 2023. Estimările indică un total de aproximativ 230 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că partidele vor încasa în continuare sume semnificative din bani publici.

Subvențiile sunt împărțite în funcție de scorurile obținute de partide la alegerile parlamentare și locale. PSD și PNL au încasat cele mai mari sume, fiind și formațiunile dominante în coaliția de guvernare. Urmează USR și AUR, care au primit și ele fonduri consistente, în funcție de voturile obținute în scrutinurile anterioare.

Teoretic, aceste fonduri trebuie să susțină activitatea politică și organizatorică a partidelor: funcționarea birourilor, promovarea ideilor politice, campanii de informare sau acțiuni civice. În realitate, o mare parte din bani au mers spre promovare agresivă în mediul online, contracte cu firme apropiate de liderii politici și cheltuieli nejustificate.

Mai multe anchete jurnalistice din ultimii ani au dezvăluit cum subvențiile au fost cheltuite pe spoturi TV costisitoare, pagini de Facebook sponsorizate fără transparență sau achiziții promoționale în campaniile interne. În unele cazuri, documentele justificative lipsesc sau sunt incomplete, ceea ce a atras critici și din partea Curții de Conturi.

Scăderea subvențiilor este percepută ca o reacție directă la aceste nereguli și ca o măsură de imagine în fața alegătorilor, mai ales într-un an în care Guvernul a impus restricții bugetare în aproape toate domeniile. Autoritățile au transmis clar că populația trebuie să accepte reduceri de beneficii și măriri de taxe, iar tăierea fondurilor pentru partide apare ca un gest de „solidaritate” politică.

„Este o chestiune de echilibru și de responsabilitate”, au declarat surse din coaliție, subliniind că „e nevoie de un semnal că și partidele încep să strângă cureaua”.

Deși suma de 230 de milioane de lei prevăzută pentru 2025 este mai mică decât în 2024, rămâne în continuare substanțială. O parte din societatea civilă cere în continuare plafonarea subvențiilor la un nivel simbolic și condiționarea banilor de transparență.

În lipsa unor mecanisme clare de verificare a modului în care sunt folosiți acești bani, reducerea rămâne o măsură punctuală, fără garanția că fondurile vor fi gestionate mai eficient sau mai onest. De altfel, criticii subliniază că până acum niciuna dintre formațiunile politice mari nu a propus o reformă reală a sistemului de finanțare.

„Reducerea este un început, dar nu e suficient dacă nu se schimbă regulile jocului”, a spus un reprezentant al unei organizații non-guvernamentale care monitorizează cheltuielile partidelor.

Până atunci, banii continuă să curgă către conturile partidelor, chiar și într-o perioadă în care spitalele cer bugete mai mari, școlile se închid din lipsă de fonduri, iar cetățenii suportă din buzunar consecințele măsurilor de austeritate.