Nimeni nu a anticipat această mișcare. Ilie Bolojan îi concediază

Prim-ministrul Ilie Bolojan a cerut demisia tuturor consilierilor și secretarilor de stat aflați sub autoritatea sa directă, începând curățenia în propriul aparat administrativ.

Solicitarea a fost transmisă prin Ștefan Radu Oprea, actualul șef al Cancelariei, iar potrivit unor surse din Guvern, este vorba despre aproximativ 25 de persoane, majoritatea fiind numiți în mandatele anterioare, sub conducerea lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Pleacă toți cei numiți de guvernele vechi

Printre cei vizați de decizie se află trei secretari de stat, unsprezece consilieri guvernamentali și unsprezece consilieri onorifici. Ilie Bolojan dorește să lucreze cu propria echipă, la fel cum a procedat când a condus Senatul, și a decis astfel să se despartă de toți colaboratorii rămași din guvernele anterioare. Acțiunea scoate în evidență stilul său direct, pragmatic și bazat pe eficiență.

Funcția de șef al Cancelariei este deținută momentan de Ștefan Radu Oprea (PSD), însă potrivit surselor citate, acesta nu va rămâne mult timp în acest post. Marți, Bolojan a avut o întâlnire cu Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, cu care a discutat despre reducerea cheltuielilor bugetare și despre veniturile statului.

„Am avut o întâlnire cu ministrul de Finance, cu echipa de conducere a Ministerului, abordând subiectele care sunt importante, şi anume o analiză încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a ne îmbunătăţi aceste încasări, inclusiv modificări de legislaţie, cum este, de exemplu, legea insolvenţei pentru a încasa mult mai bine cotele din TVA. De asemenea, am discutat despre pregătirea unei întâlniri cu o agenţie de rating pe care o vom avea mâine”

Executivul condus de Bolojan și-a propus o reformă profundă a statului, începând cu structurile centrale ale administrației. Planul prevede desființări, comasări, fuziuni și reducerea personalului cu cel puțin 20%. Sporurile considerate nejustificate vor fi eliminate, iar instituțiile autofinanțate, precum ANCOM sau ASF, vor avea salariile plafonate și personalul redus.

Una dintre cele trei direcții majore ale programului de guvernare este reforma administrației publice, având în vedere că actualul aparat bugetar este considerat „prea mare, dispersat și ineficient”.

„Acest lucru nu este doar ineficient, este și costisitor. Vom începe cu administrația centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare”

La nivel local, planul guvernului prevede impunerea unor limite clare privind numărul de angajați, dar și o alocare a banilor publici în funcție de rezultate măsurabile. Printre criteriile avute în vedere se numără rapiditatea eliberării autorizațiilor de construcție, capacitatea de colectare a taxelor și corectitudinea datelor despre populație. Un exemplu concret este reorganizarea Poliției Locale, care ar urma să funcționeze în parteneriat cu Poliția Română, în funcție de numărul real de locuitori.

În privința companiilor de stat, guvernul Bolojan vrea să închidă firmele cu pierderi cronice sau care nu reușesc să țină pasul cu inflația. Printre măsurile propuse se numără și:

• reducerea numărului de membri în consiliile de administrație
• plafonarea salariilor
• publicarea contractelor colective, bugetelor și cheltuielilor
• introducerea unor indicatori de performanță și înlocuirea celor care nu îi ating

Vor fi stabilite grile unice de salarizare în primăriile care nu-și pot susține cheltuielile din fonduri proprii. Companiile de stat ar urma să fie listate pe bursă în număr mai mare, pentru a crește transparența și performanța economică. Veniturile și beneficiile vor fi limitate în funcție de rezultate, nu de funcții sau vechime.

Pentru instituțiile autofinanțate (ANCOM, ASF, ANRE), guvernul va introduce plafon pentru venituri, va reduce personalul auxiliar și va redirecționa surplusurile financiare în bugetul de stat sau în economie. Reforma are în vedere disciplină fiscală, eliminarea privilegiilor și eficiență administrativă.

Printre cele mai stricte propuneri se numără:

• creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii
• impozitarea pensiilor peste 4.000 lei
• mărirea accizelor
• taxarea veniturilor din criptomonede, pariuri și platforme online
• eliminarea facilităților fiscale pentru tranzacțiile imobiliare
• reducerea deducerilor pentru cheltuieli de consultanță

„Fără promisiuni populiste”

Documentul programului de guvernare recunoaște că măsurile pot fi nepopulare, dar insistă că sunt necesare. Se dorește echilibrarea finanțelor statului prin măsuri concrete, nu ajustări superficiale.

În zona fiscală, Guvernul propune:

• reorganizarea ANAF
• eliminarea influenței politice din ANAF, Vamă și Antifraudă
• digitalizare accelerată
• combaterea evaziunii fiscale
• înăsprirea legislației privind insolvența
• TVA în două cote: 19% și 9%
• impozit pe proprietate la valoarea reală
• majorarea impozitului pe dividende