Palatul Cotroceni, un edificiu cu o istorie impresionanta, supravietuitor al cutremurelor si incendiilor

Palatul Cotroceni, un monument istoric important din București, este supravietuitorul unei serii de catastrofe, de la incendii devastatoare la cutremure puternice. De-a lungul istoriei sale, a fost o mănăstire, o locuință princiară și acum este sediul oficial al Președinției României.

O istorie bogată și tumultuoasă

În urmă cu peste 400 de ani, în zona in care se află astăzi palatul, exista un schit de călugări. Mai târziu, a fost atestată prezența boierilor Stoica, Preda și Ivan, considerați adevărați stăpâni ai Cotrocenilor. În 1669, Șerban Cantacuzino a condus aici o răscoală a boierilor. Fugind de furia lui Gheorghe Duca, acesta s-a ascuns în pădure și a promis că va ridica o biserică dacă scăpa. Șerban Cantacuzino și-a respectat promisiunea, iar între 1679 – 1681 a fost ridicat întregul ansamblu al mănăstirii.

„Totul a fost proiectat sub atenta supraveghere a domnului, dar și a fratelui său, Mihai Cantacuzino, care studiase arhitectura la Padova.”

În 1787, Cotroceniul a fost mistuit de flăcări, distrugând chiliile, casele, dar și hambarele Mănăstirii Cotroceni. În 1804, întreg centrul orașului a fost și el mistuit de flăcări. În 1821, Tudor Vladimirescu și-a stabilit tabăra aici, Cotroceniul devenind un centru al revoluției.

De la mănăstire la reședință princiară

În vremea lui Alexandru Ioan Cuza, Cotroceniul s-a transformat în reședință domnească de vară. Pentru ca totul să arate bine, domnitorul a renovat casele și le-a mobilat cu piese aduse din Viena și Paris, totul costând peste 4.000 de galbeni. La finalul secolului XIX, a început construcția palatului după planurile faimosului arhitect Paul Gottereau, cel care a făcut planurile și pentru Palatul CEC și Palatul Regal din Calea Victoriei.

Unul dintre cele mai importante momente care s-au scris la Palatul Cotroceni a fost proclamarea neutralității României, la 6 septembrie 1939. Ulterior, palatul avea să devină reședința Regelului Mihai, însă planurile au fost date peste cap de cutremurul din toamna anului 1940. Cutremurul puternic de 7.4 grade pe scara Richter a distrus întregul etaj unde avea să fie primit Regele Mihai.

Ani mai târziu, după Revoluția din 1989, Palatul Cotroceni a devenit sediul oficial al Președinției României. În 1991, aici a luat naștere și Muzeul Național Cotroceni, care poate fi vizitat în aripa istorică a palatului.