S-a stins din viață la aceeași vârstă, 58 de ani, iar artista Anisoara Dabija își plânge părinții care au plecat mult prea devreme. Tatăl său a pierdut lupta cu cancerul la pancreas, în timp ce mama sa și-a găsit sfârșitul în timpul unei nunți, în timp ce se afla în horă. A trecut o sumedenie de ani, iar casa în care au crescut cei doi părinți a rămas goală. Anisoara Dabija și sora sa merg de câte ori pot la satul lor natal, iar acolo aprind o lumânare celor doi părinți.
„Cel mai mare regret este că poate nu le-am spus niciodată părinților cât de mult îi iubesc, cât de mult însemnau pentru mine. Am avut niște părinți foarte buni. Când vorbea tata despre noi, o făcea cu lacrimi în ochi, de atât de mult ne iubea. Când am crescut, am înțeles că noi eram comoara lor, atât de mult ne iubea tata. Nu mai vorbesc de blândețea mamei și de frumusețea ei. Mereu ne-au oferit tot ce ne-am dorit, haine noi, cele mai frumoase jucării, aveam una dintre cele mai frumoase case din sat”, a mărturisit Anisoara Dabija.
Reclamă
Cu o lună înainte să moară, tatăl său s-a simțit rău. El nu s-a plâns niciodată de nimic, spun fiicele Dabija. „Nu spunea niciodată că-l doare ceva, niciodată nu l-am auzit văitându-se. Nu știm care a fost motivul morții, probabil cancer la pancreas. Dar s-a stins foarte repede”, au spus surorile Dabija.
Patru ani mai târziu, mama artistei a murit la o nuntă la care se afla împreună cu fiul său. Anisoara Dabija nu a putut fi prezentă din cauza unei intervenții la corzile vocale. „A mers la nuntă, a stat la masă și când trebuia să iasă la primul dans, la o horă, a făcut doi pași și… Eu nu eram prezentă, pentru că fusese operată la corzile vocale și nu aveam voie nici măcar să vorbesc, dar regret foarte mult că nu m-am dus. Fratele i-a spus să meargă să danseze, iar ea i-a răspuns: hai, că de când a murit tăticul, nu am mai dansat. A făcut câțiva pași în horă și a făcut infarct. Până am ajuns și eu, nu mai avea suflare”, a povestit Anisoara Dabija.
Mama artistei a fost cadru didactic și în ultimii ani de viață, Anisoara o rugase să se pensioneze astfel încât să o ajute în creșterea celor doi băieți. Ecaterina Dabija nu a putut renunța niciodată la elevii pe care îi iubea ca pe proprii ei copii.
