Paul Ipate despre rolurile vieții sale și despre schimbările aduse de paternitate

Paul Ipate, soțul actriței Cătălina Grama (Jojo), a oferit detalii despre viața lui profesională și personală, subliniind impactul pe care l-au avut aceste două aspecte asupra dezvoltării lui ca individ. Ipate a vorbit despre cum a învățat să aprecieze momentele bune și lecțiile învățate din experiențele mai puțin plăcute și despre modul în care a echilibrat rolurile de tată, iubit și comediant.

Paul Ipate și Cătălina Grama: viața în lumina reflectoarelor

Ipate și soția lui, Cătălina Grama, împart aceeași profesie, ceea ce aduce provocări unice în viața lor de zi cu zi. În ciuda faptului că munca lor îi ține adesea departe unul de celălalt și de casă, cei doi au învățat să gestioneze aceste dificultăți. „Înțelegem exact ce are fiecare de făcut și ne sprijinim. Nu e nimic dificil. Mai greu e cu timpul, când trebuie să fim plecați perioade lungi de acasă”, a mărturisit Paul Ipate.

Nunta a fost cea mai mare nebunie

Atunci când a fost întrebat care a fost cea mai nebună acțiune pe care a făcut-o pentru soția sa, răspunsul lui Ipate a fost surprinzător. Nu a menționat un cadou inedit sau o aventură secretă, ci un eveniment care a captat atenția publicului în urmă cu doi ani. „Nunta a fost cea mai mare nebunie”, a declarat el, indicând faptul că această decizie a fost luată mai mult pentru a-i face pe plac soției sale.

Impactul paternității asupra vieții lui Paul Ipate

Ipate a vorbit și despre modul în care viața lui s-a schimbat după ce a devenit tată. „A schimbat tot. Cei care vor să devină părinți să știe că se va schimba tot. Dar în frumos. Eu sunt un tată implicat, jucăuș, îmi place să petrec timp cu copiii, să mă joc cu ei și mai ales să vorbim”, a împărtășit el. În plus, actorul a dezvăluit câteva lucruri surprinzătoare despre sine, precum faptul că îi place să calc rufe și să spăl vase, considerând aceste activități o formă de meditație.

În concluzie, Paul Ipate a vorbit despre schimbările aduse de înaintarea în vârstă și despre modul în care acestea au afectat relația lui cu copiii săi. „Se întâmplă niște schimbări cumva involuntare. Apoi la nivel fizic, pentru că nu te mai dai jos așa ușor din pat, dacă se schimbă vremea mai dor șalele sau genunchii, dar ne adaptăm. Sentimentul de schimbare vine mai mult din partea copiilor, pentru că îi văd cât de mult au crescut, avem alte discuții, alt tip de afecțiune, dar e frumos. Până la urmă, trebuie să îmbrățișăm atât prezentul, cât și trecutul și să fim mai conștienți de lucrurile frumoase din jurul nostru”.