Promisiunea de la Costinești: Povestea unei iubiri regăsite

În vara anului 1984, pe litoralul românesc, la Costinești, Izabela trăia o poveste de dragoste ca în filme. Cu un bilet cumpărat prin sindicat, cum era obiceiul acelor vremuri, tânăra de 28 de ani a riscat și a plecat singură la mare, în ciuda avertismentelor părinților. Acolo, l-a întâlnit pe Toma, un german frumos ca un zeu, născut parcă din spumele Mării Negre.

„Nu mi-am făcut speranțe prea mari… Nu am mizat pe o continuare a relației, după terminarea concediului. Trăisem intens clipele și mi-am zis că-mi voi vedea de viața mea mai departe… fără Toma.”, mărturisește Izabela.

Promisiunea lui Toma de a face imposibilul pentru a fi împreună părea doar un vis romantic în briza mării. „Izabela, voi face imposibilul și voi veni să te iau la mine!”, i-a spus el, plin de încredere. Deși pragmatică, Izabela a păstrat speranța într-un colț al inimii sale, chiar dacă șansele păreau infime.

Viața merge mai departe

După acel concediu, Izabela s-a întors acasă, iar viața ei a continuat. S-a măritat și s-a mutat în provincie, unde părea să fi găsit o oarecare stabilitate. Însă, soțul ei a murit într-un accident de muncă după doar doi ani de căsnicie, lăsând-o singură la 35 de ani.

„Nu mi-a mai trebuit bărbat, deși aveam 35 de ani. Aveam viața pe care o aveam, încercam să camuflez prin muncă toate neîmplinirile sufletului, ale inimii și ale trupului…”, spune Izabela, reflectând asupra acelei perioade.

Totuși, ceva misterios începea să se întâmple. Izabela îl visa pe Toma în mod constant, ceea ce nu putea fi doar o coincidență. „Cred că are legătură cu promisiunea pe care mi-a făcut-o…”, i-a spus ea surorii sale, Sonia.

Regăsirea neașteptată

Anii au trecut, iar comunismul a căzut în România. În primăvara anului 1994, Izabela avea 36 de ani și trăia o viață liniștită în provincie. Într-o zi, primarul a venit la poarta ei cu o veste neașteptată: un domn din Germania dorea să vină să o vadă.

„Doamna Izabela, m-a sunat la primărie un domn. Zice că e din Germania…”, i-a spus primarul.

Când Toma a sosit, Izabela nu putea să creadă că visurile ei deveniseră realitate. „Izabela, am venit cum ți-am promis!”, i-a spus el, emoționat. În acel moment, Izabela a înțeles că promisiunea lui Toma nu fusese doar o vorbă aruncată în vânt.

„Acum vreau să-mi răspunzi la o singură întrebare… Poți lăsa totul ca să vii cu mine în Germania?”, a întrebat Toma. Răspunsul Izabelei nu a întârziat să apară: „Da! Acum cred că pot lăsa totul! Da! Vin!”

O nouă viață, un nou început

Izabela și Toma au plecat împreună în Germania, unde și-au început o nouă viață, fără regrete. „Ne-am îmbrățișat. Nu trecuse foarte mult timp de când ne-am văzut ultima dată, în sensul că nu eram doi oameni de nerecunoscut.”, spune Izabela.

Acum, se întorc în România o dată pe an, vara de obicei, pentru a mai vizita locurile dragi și pentru a petrece timp cu sora ei. Costineștiul rămâne un loc special pentru cei doi, simbolizând începutul unei povești de dragoste care a sfidat distanța și timpul.

Povestea Izabelei și a lui Toma ne arată că dragostea adevărată nu are granițe și că promisiunile făcute din inimă pot deveni realitate, indiferent de obstacole.