România se află în pragul unei reforme administrativ-teritoriale de proporții, care ar putea reduce numărul județelor de la 42 la doar 12. Această inițiativă legislativă, depusă recent la Parlament, promite să transforme modul în care țara este organizată, având impact asupra orașelor și comunelor din întreaga țară.

Propunerea lui Tudor Benga: 12 județe, orașe cu 10.000 de locuitori și comune cu 5.000

România ar putea să își reducă semnificativ numărul județelor, conform unui proiect legislativ introdus de deputatul Tudor Benga. Inițiativa, care urmează să fie dezbătută în Parlament, prevede comasarea actualelor 41 de județe plus municipiul București în doar 12 județe. Aceasta ar însemna o schimbare majoră față de structura administrativă actuală.

Benga a explicat că pragurile minime de populație vor fi de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune. „Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a declarat deputatul.

Reclamă

Propunerea urmărește să reducă fragmentarea administrativă a țării și să eficientizeze absorbția fondurilor europene. De asemenea, se așteaptă ca această reformă să permită localităților să fie mai autosuficiente și să ofere servicii publice de calitate fără a depinde de ajutorul guvernului.

Reacțiile politicienilor și implicațiile reformei

Această reformă nu vine fără controverse. Politicienii sunt reticenți în a susține o astfel de inițiativă, deoarece ea ar putea reduce influența lor asupra populației. Tudor Benga a subliniat că actuala coaliție de guvernare, formată din PSD, PNL și UDMR, are un interes major în menținerea fragmentării teritoriale pentru a-și păstra controlul.

„Și tocmai fiindcă actuala coaliție fuge de dezbaterea parlamentară a tuturor temelor mari de reformă a statului, cred că e necesar să aducem aceste teme în circuitul legislativ pentru a vedea exact pozițiile CES-ului, ale CL-ului, ale Guvernului și ale partidelor”, a menționat Benga.

Reforma ar urma să fie implementată ținând cont de identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării. În plus, aceasta va lua în considerare fluxurile umane, economice și logistice contemporane. Un astfel de proiect ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt distribuite resursele și serviciile publice.

Viziunea unei Românii mai eficiente și mai unite

Tudor Benga susține că această reformă este esențială pentru ca România să își atingă potențialul de dezvoltare. „Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor cât și a comasării județelor zilele următoare. Consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea administrativ-teritorială este una dintre cele mai importante”, a concluzionat el într-o postare pe Facebook.

Unul dintre obiectivele cheie ale acestei reforme este reducerea risipei bugetare și îmbunătățirea eficienței în administrarea fondurilor publice. Comasarea județelor ar putea duce la o distribuție mai echilibrată a resurselor și la o administrare mai eficientă a serviciilor publice.

Un pas spre modernizare și eficiență

Reforma propusă de Tudor Benga are potențialul de a transforma România într-o țară mai modernă și mai eficientă din punct de vedere administrativ. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă va primi sprijinul necesar în Parlament și care vor fi reacțiile comunității și ale altor actori politici.

Indiferent de rezultatul acestei inițiative, este clar că discuția despre reforma administrativ-teritorială a României este una esențială pentru viitorul țării. Rămâne de văzut dacă această propunere va reuși să aducă schimbările necesare pentru a realiza o Românie mai unită și mai prosperă.