Sibianul care a reușit să construiască o afacere de succes în Noua Zeelandă cu o fermă de vaci

Un român originar din Sibiu a reușit să își construiască o afacere de succes la capătul lumii, în Noua Zeelandă. În urmă cu 25 de ani, acesta a luat decizia de a părăsi România în căutarea unei vieți mai bune, iar acum se bucură de roadele muncii sale.

Drumul spre succes

La început, bărbatul a muncit la o fermă de vaci din Noua Zeelandă, situată la o distanță de 17.300 de kilometri de țara natală. Cu trecerea timpului, a reușit să își deschidă propria afacere, devenind proprietarul unei ferme.

Într-un vlog postat pe YouTube, românul povestește despre drumul său spre succes. „Am venit în 2000. Ferma asta o am din 2012. În primul rând am venit pentru relieful asemănător cu zona Sibiului, aici în sud, cu munții aproape. Nu avem ocean în Sibiu, bineînțeles. Râuri bune de pescuit, lacuri frumoase. Mi-a plăcut întotdeauna pescuitul. Sunt multe stațiuni de ski. Fiind absolvent de zootehnie în România, am avut oportunitatea să găsesc de muncă aici, la vaci. A fost o pasiune pentru animale. Am descoperit că e o afacere bună în Noua Zeelandă, o posibilitate de a crește ca afacere. Să ajung să am o fermă de 200 de hectare… Sunt ale mele. Mai închiriez încă vreo 35 ca să fac furaje destule. Vând și furaje, iarbă de siloz, porumb de siloz. Avem motocicletele de fermă, care sunt caii moderni”, a declarat sibianul.

Afacerea cu vaci

Afacerea românului nu se bazează pe producția de lapte, ci pe creșterea vacilor de la stadiul de vițel până la maturitate. Fermierul a explicat în vlogul său că vacile sunt trimise la fermele de proveniență atunci când sunt gata de fătat. „Fermă de vaci, dar nu sunt vaci de lapte. Sunt vaci de lapte, dar nu se mulg aici. Le cresc de când sunt micuțe, iar când sunt gata de fătat le trimit în fermele de proveniență, care mă plătesc pe săptămână să am grijă de vaci, când opresc lactația acolo le trimit aici peste iarnă, în repaos mamar. Ăsta e mare parte din afacerea mea, din businessul ăsta”, a completat fermierul.

De asemenea, românul a menționat că prețul unui kilogram de carne de vită luat din abator este mai mic în Noua Zeelandă decât în România. De asemenea, a subliniat faptul că statul neozeelandez nu acordă subvenții fermierilor, alegând să nu încurajeze neproductivitatea.

În ciuda succesului său, românul a mărturisit că viața la țară în Noua Zeelandă nu este atât de modernă pe cât și-ar imagina unii, menționând că se încălzesc cu lemne și gătesc pe soba de lemne.