Șobolanul negru, specia care a devastat ecosisteme și a transmis boli mortale

Șobolanul negru, o specie care a trăit și în România, a făcut ravagii în mai multe locuri din lume, printre care Noua Zeelandă, Madagascar, Galapagos și Florida Keys. Acest rozător a condus la dispariția altor specii de animale și a transmis boli mortale, inclusiv ciuma bubonică.

Impactul șobolanului negru asupra ecosistemelor

Șobolanul negru și șobolanul cenușiu aparțin ordinului Rodentia, adică animale rozătoare cu dinți incisivi care cresc pe toată durata vieții lor. Acestea au făcut ravagii în lume, afectând seriou ecosistemele. În jurul anului 1350, corăbiile care plecau din porturile Crimeei erau pline de șobolani negri, care s-au răspândit destul de repede în tot bazinul Mării Mediterane, apoi în interiorul continentului european.

Șobolanii aveau purici, principalul rezervor de Yersinia pestis, bacteria care a provocat ciuma bubonică sau Moartea Neagră, care a ucis populația Europei în Evul Mediu.

De-a lungul timpului, șobolanul negru a fost indicat adesea ca fiind responsabil de modul în care s-a împrăștiat boala. În plus, condițiile din așezările umane au fost prielnice pentru această specie, care s-a răspândit rapid în toată Europa. Până în anii 1800, odată cu Revoluția Industrială, șobolanul cenușiu i-a luat locul.

Adaptabilitatea șobolanului negru

Datorită rezistenței fizice și a regimului alimentar omnivor, șobolanii se adaptează cu ușurință la orice condiții. În plus, au și un comportament flexibil. Blana șobolanului variază de la negru la cafeniu, partea ventrală având o culoare mai deschisă. Potrivit dovezilor genetice și arheologice, șobolanul negru ar fi originar din Asia de Sud-Est.

În așezările urbane, preferă locurile uscate, aflate la înălțime. Șobolanul negru se mai poate adapta și la terenurile agricole, stâncării sau copaci. Este un bun cățărător și obișnuiește să-și facă cuibul din bețe, frunze, iarbă și pânză mărunțită.

Regimul alimentar al șobolanului negru include semințe, ciuperci, fructe, frunze și nevertebrate și vertebrate mici. Specia este una prădătoare și preferă să caute hrană după ce apune soarele. În cazul în care nu pot consuma mâncarea pe loc, o transportă și o cară la adăpost.

Șobolanul negru este considerat a fi un animal dăunător, mai ales în zonele unde a fost introdus. Impactul negativ al acestei specii poate fi unul puternic. De exemplu, în Noua Zeelandă, acest animal este considerat vinovat pentru dispariția mai multor specii de păsări native. Din moment ce se poate cățăra cu ușurință, șobolanul poate urca în copaci și poate prăda cuiburile păsărilor. Mai mult, din cauza lui, mai multe specii native au fost îndepărtate din Madagascar, Galapagos și Florida Keys.

Șobolanul negru nu a mai fost semnalat la noi în țară din anii 1950. În schimb, locul său a fost luat de cel cenușiu. Este printre cele mai mari specii de șobolani și poate să fie de două ori mai greu decât cel negru.