Ultima oră. Este vorba de criminalul Emil Gânj. Este știrea anului

Emil Gânj e căutat de săptămâni întregi pentru uciderea fostei sale iubite, Anda, o tânără de 23 de ani, pe care a incendiat-o în casa ei din Miheșu de Câmpie. Deși a fost condamnat în 2011 la 15 ani și 6 luni de închisoare pentru omor, Gânj a ieșit în 2020 cu cinci luni mai devreme, pe motiv de bună purtare.

În 2024, a încălcat un ordin de protecție și i s-a pus o brățară electronică. Cu toate acestea, în iulie 2025, bărbatul a comis din nou o crimă și a dispărut fără urmă.

Mobilizare fără precedent, dar fără rezultate

Căutările se desfășoară cu sute de polițiști și jandarmi în Mureș, Cluj, Bistrița-Năsăud și până în Munții Apuseni, zona Padiș-Glăvoi. Se verifică și ipoteza că ar fi ieșit din țară, ajutat de rude. Poliția Română a anunțat o recompensă de 5.000 de euro pentru orice informație care duce la prinderea lui.

Problema, însă, e mai profundă decât fuga lui Gânj. Mii de ore de muncă polițienească s-au blocat. Birourile s-au golit, anchetele au rămas în aer și patrulele lipsesc din zonele de risc. Mai grav e că majoritatea celor mobilizați pentru capturarea criminalului nu au nici măcar pregătirea necesară. Sunt polițiști de la circulație, ordine publică sau transporturi, trimiși pe dealuri și păduri după un infractor periculos.

„Toți polițiștii care sunt acum în căutarea urmăritului Gânj Emil, 95% sunt de la structuri care n-au nicio legătură cu structura de urmăriri. La structurile de urmăriți de la nivelul județelor sunt undeva între 2 și 5 polițiști care fac această activitate. La nivelul Poliției Capitalei sunt 20 de polițiști care lucrează pe urmăriți. Restul polițiștilor, până la 200-500 pe care îi vedem în fiecare zi provin de la structuri de ordine publică, rutieră, transporturi, investigații criminale care au plecat de la activitățile pe care le desfășurau zi de zi” – Mihai Zlat, lider SNPPC, pentru FANATIK.

În teren au fost trimiși inclusiv angajați de la Poliția de Frontieră, dotați cu camere de termoviziune. Deși aceștia nu au experiență în filaj sau urmăriri, participă la operațiuni pentru că „făcea parte din atribuțiile lor, cât de cât”, spune Zlat. Însă realitatea, potrivit acestuia, e că „avem un deficit mare de personal”.

Plecarea în masă a polițiștilor din posturi a generat un blocaj și în combaterea violenței domestice. Multe cazuri de agresiune au fost lăsate deoparte din lipsă de personal, iar asta poate însemna alte tragedii, nedocumentate și netratate. Situația s-a acutizat tocmai în momentul în care Poliția Română ar fi trebuit să fie mai bine pregătită pentru astfel de situații.

„În timpul ăsta se neglijează soluționarea unor dosare penale, activități de ordine publică, de patrulare în anumite zone. Au fost aduși colegi din alte județe. Sunt colegi de la Poliția de Frontieră cu camere de termoviziune în zonele respective. Sunt aduși din locurile lor de muncă unde făceau alte activități, nu erau specializați pe activitatea de urmărire, dar făcea parte din atribuțiile lor, cât de cât, și asta înseamnă că avem un deficit mare de personal” – Mihai Zlat.

În paralel, planurile de combatere a violenței împotriva femeilor – anunțate cu surle și trâmbițe în trecut – au rămas doar pe hârtie. Deși au fost create 8.000 de funcții noi dedicate acestei misiuni, niciun om nu a fost angajat efectiv în aceste roluri.

„Gândiți-vă la violența domestică, inclusiv cazul acesta cu Gânj, cu crima din Cosmopolis etc. Unele victime au avut ordine de protecție, altele nu. Acum câțiva ani au spus că vin cu 8.000 de funcții noi în Poliția Română, care n-au venit. Au creat 8.000 de funcții spunând că în fiecare comunitate se va veni cu echipaje speciale pentru gestionarea cazurilor de violență domestică. Au creat funcțiile, dar n-au adus oameni. Am creat la un moment dat Poliția Școlilor, ea pare bine așa, mediatic, politic, dar la fel. Își închipuie cineva că 4 polițiști pot gestiona un județ? Violența din școli o gestionează tot structurile de ordine publică sau proximitate din localitățile respective. Nu au cum să ajungă la fiecare școală din județul respectiv” – Mihai Zlat.

Operațiunea de căutare a lui Emil Gânj s-a transformat într-un test dur pentru resursele Poliției Române. De la începutul lunii iulie 2025, autoritățile au încercat fără succes să-l localizeze în mai multe zone din țară, semnalările fiind contradictorii. Unii susțin că ar fi fost văzut în Bihor, alții că s-ar fi ascuns în păduri din Mureș sau Cluj.

În tot acest timp, criminalul, care ar fi trebuit să fie monitorizat după încălcarea ordinului de protecție, continuă să scape. Autoritățile suspectează că acesta ar fi putut părăsi România cu ajutorul unor rude. Recompensa anunțată de Poliție – 5.000 de euro – e, momentan, singura speranță oficială de a obține o informație care să ducă la capturarea sa.