Unicitatea pisicilor portocalii se datoreaza unei mutatii genetice

Un studiu recent realizat de Stanford Medicine a adus în lumina reflectoarelor o descoperire surprinzătoare: pisicile portocalii sunt unice în lumea animalelor. Se pare că acestea suferă o mutație genetică ce nu se mai întâlnește la niciun alt animal de pe planetă.

Mutația genetică ce face pisicile portocalii unice în lume

Există mai multe animale cu blana portocalie, precum tigri, câini din rasa Golden Retriever, urangutani și chiar oameni cu părul roșcat. Totuși, doar la pisici, culoarea portocalie este determinată de sex, fiind mai des întâlnită la masculi. „La o serie de specii cu pigment galben sau portocaliu, aceste mutaţii se manifestă aproape exclusiv în una dintre cele două gene şi niciuna dintre aceste gene nu este legată de sex”, a dezvăluit Christopher Kaelin, genetician şi autor principal al studiului.

„Este o excepţie genetică ce a fost observată cu peste o sută de ani în urmă. Tocmai această enigmă genetică comparativă este cea care ne-a motivat interesul pentru portocaliul legat de sex. Capacitatea noastră de a face acest lucru a fost facilitată de dezvoltarea resurselor genomice pentru pisici care au devenit disponibile doar în ultimii cinci sau zece ani”, a precizat Kaelin.

Cum au descoperit cercetătorii această mutație?

Cercetătorii au căutat pe cromozomul X trăsături comune la motanii cu blană portocalie. Au găsit 51 de variante posibile, dar au eliminat 48 dintre ele pentru că apăreau și la pisici care nu erau roșcate. Din cele 3 rămase, una s-a remarcat clar: aceasta făcea o genă din apropiere, numită Arhgap36, să fie mai activă. „Mutaţia la pisicile portocalii pare să activeze expresia Arghap36 într-un tip de celulă, celula pigmentară, unde nu este exprimată în mod normal”, a explicat cercetătorul.

Culoarea portocalie a pisicilor, legată de sex, este un exemplu interesant care arată cum apar schimbările în organism la nivel foarte mic, în interiorul celulelor. „Credem că este un exemplu al modului în care genele dobândesc noi funcţii ce ajută la adaptare. Este ceva care a apărut la pisica domestică, probabil la începutul procesului de domesticire. Ştim asta pentru că există picturi care datează din secolul al XII-lea în care pot fi văzute clar pisici calico. Aşadar, mutaţia este destul de veche”, a completat Kaelin.